English
Actualizare Iuliean Horneţ, EcoHornet: "Nu trebuie să vină toate firmele străine să facă lobby la Ministerul Mediului"
Ministerul Mediului trebuie să ne spună cu ce să nu izolezi şi să ne subvenţioneze reducerea pe metru pătrat la o casă care costă 40 KW pe an, nu să accepte toate firmele străine să facă lobby la Minister, a declarat Iuliean Hornet, director general al EcoHornet.
Domnia sa a precizat: "Mai avem încă o luptă dură pe care am început-o în urmă cu o săptămână. Guvernul a dat o hotărâre prin care se poate utiliza surse de energie regenerabilă mai puţin utilizabile sau deloc utilizabile: biomasa, biogazul şi biotermalele, adică energia geotermală. Guvernul a fost bine intenţionat, doar că a introdus biogazul care reprezintă biomasă".
Acesta a mai adăugat că energia termică din biomasă a fost exclusă şi a rămas doar ceea ce nu se fabrică în România.
Domnul Horneţ a subliniat: "Prin Patronat reuşim să facem câteva lucruri pe care ar trebui săle facă toate organiyaţiile romăneşti, să putem să ne mai revenim din groapa în care suntem. Noi trebuie să plătim încă 15 ani trei certificate verzi şi al patrulea dacă foloseşte şi deşeurile menajere".
(A.M.)
--------
Actualizare Doina Topală, Cec Bank: "Gradul de default la creditele agricole este cel mai redus"
Gradul de default la creditele agricole este cel mai redus în portofoliul CEC Bank, declară Doina Topală, director al Direcţiei IMM din cadrul CEC Bank, menţionând: "Afacerile fermierilor au un grad de default redus faţă de alte sectoare, iar o explicaţie în acest sens ar fi şi subvenţiile primite pentru valorificarea producţiei".
CEC Bank finanţează proiecte precum construcţia şi înfiinţarea de ferme de animale, construcţia şi modernizare halelor zootehnice, înfiinţarea de plantaţii pomicole, construcţia de unităţi de prcesare, înfiinţarea de sere de legme şi fructe, ciupercării, construcţia şi modernizarea de silozuri de cereale, unităţi de morărit şi panificaţie, achiziţia de echipamente agricole şi industriale.
(A.V.)
---------
Actualizare Claudiu Petre, Telekom Romania: "Agronet, comunitate deschisă către fermieri"
Agronet denumirea proiectului realizat de către Telekom, reprezintă o comunitate deschisă către fermieri, intregată şi interconectată în interiorul unei platforme software, a declarat Claudiu Petre, manager Fonduri Europene şi Dezvoltare a Afacerii, Telekom Romania.
Potrivit acestuia, proiectul Agronet conţine trei componente mari: ferma, reţeaua şi piaţa.
Domnia sa a precizat: "Anul 2009 a reprezentat anul în care numărul de device-uri conectate la internet a întrecut pentru prima dată numărul populaţiei globale, iar în 2020, numărul de device-uri conectate la internet va fi de 55 miliarde".
Domnul Petre a mai spus: "Există tehnologii fără să mai solicităm infrastructură de alimentare cu energie, există solar, multe care pot asigura transferul de date. Încercăm să aducem cât mai multă tehnologie în ţară".
(A.M.)
--------
Actualizare Dorin Cojocaru, April: "Politicul să-şi ia vacanţă un an şi să lase mediul de afaceri să-şi facă treaba"
Politicul perturbă mediul de afaceri din agricultură, prin actele legislative pe care le emite şi prin faptul că nu se implică în problemele domeniului, consideră Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL).
Domnia sa a făcut referire la Legea care prevede ca hypermarketurile să-şi asigure 51% din produse pe lanţul scurt, atrăgând atenţia că "lanţul scurt" nu înseamnă produse româneşti: "lanţul scurt nu se măsoară în km, ci în număr de intermediari. Aşa că produsele aduse pe lanţul scurt pot veni şi din alte ţări". Dorin Cojocaru consideră că această lege are efecte negative asupra mediului de afaceri, adăugând: "Politicul să-şi ia vacanţă un an şi să lase mediul de afaceri să-şi facă treaba. Nu am crezut că anul 2016 poate fi atât de rău. S-a creat un haos în business în urma legilor date în domeniu".
Preşedintele APRIL spune că, printre altele, este nevoie de dezvoltarea comerţului tradiţional şi de eradicarea "mafiei" din pieţe. De asemenea, fondurile destinate prezenţei producătorilor români la târgurile internaţionale ar trebui mutate de la Ministerul Economiei la cel al agriculturii, mai consideră domnul Cojocaru, care susţine că a cerut DIICOT, în perioada 2013-2014, să se implice în "mafia" care există la Ministerul Economiei şi care gestionează aceste fonduri.
(E.O.)
---------
Actualizare Ştefan Nicolae, Agrostar: "Autorităţile au distrus Ministerul Agriculturii"
Autorităţile din ţara noastră au distrus Ministerul Agriculturii, afirmă Ştefan Nicolae, preşedintele federaţiei Agrostar, adăugând: "L-au tăiat bucăţele: pădurile sunt la partidul X, cadastrul e în ordinea primului ministru, apele - nu mai ştiu la ce minister sunt. Asta este Ministerul Agriculturii?"
Domnia sa amineşte că politica europeană şi politicile de mediu erau anterior la Ministerul Agriculturii, Apelor, Mediului şi Pădurilor. "Acum nu ştim ce se întâmplă în România şi vrem să facem politici coerente adecvate, să avem o legislaţie, stabilă, un buget", sublniază domnul Nicolae, menţionând că ar fi necesară realizarea unui buget multianual pentru agricultură, ca în statele europene, pe o perioadă de cinci ani.
(A.V.)
---------
Actualizare Marcel Cucu, Lapar: "Sunt revoltat de ceea ce se întâmplă în agricultură"
Marcel Cucu, Membru în Consiliul Director al Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), s-a arătat nemulţumit de modul în care evoluează sectorul agricol, apreciind: "Trendul este total diferit de cel la care speram noi. Sunt total revoltat de ceea ce se întâmplă în agricultura românească şi nu numai. De 27 de ani înnotăm în ape tulburi, am avut peste 20 de miniştri ai agriculturii şi fiecare dintre aceştia au venit cu altă strategie, dând la o parte tot ceea ce se făcuse înainte, bun sau rău".
Domnul Cucu este de părere că este neapărată nevoie de o strategie în domeniul agricol.
"De agricultură depinde viaţa celor de la sate. Vrem, nu vrem, sectorul agricol este indisolubil legat de viaţa celor de la sate, iar unii dintre aceştia trăiesc mai rău decât în anii 50, impozitele fiind la fel ca cele de atunci. În plus, multe alte ramuri, cum ar fi producţia de input-uri, energia etc., depind de agricultură".
Domnia sa este de părere că Legea irigaţiilor, adoptată, ieri, în Parlament, "nu are nicio şansă să meargă mai departe, dacă nu se ştie cum urmează să fie utilizată suma prevăzută în textul legislativ (respectiv 1 miliard de euro)".
Printre altele, domnul Cucu a menţionat că "distrugerile din irigaţii sunt estimate la 16 miliarde euro".
(E.O.)
----------
Actualizare Daniel Constantin, fost Ministru al Agriculturii: "Fondurile din 2014-2020 pentru infrastructura secundară riscă să fie pierdute"
Fondurile pe care le-am negociat pentru perioada 2014-2020, 435 milioane de euro, pentru infrastructura secundară, riscă să fie pierdute, a declarat Daniel Constantin, fost ministru al Agriculturii.
Domnia sa a adăugat: "În 2007-2013 am avut doar 60 milioane euro, fiind suplimentate la 130 milioane euro. Trebuie să găsim surse alternative. Singura soluţie pe care am avut-o la dispoziţie a fost finanţarea de la bugetul de stat. Suntem la sfârşitul anului 2016 şi nu s-a investit nici măcar un euro".
Domnul Constantin a mai spus: "Acele 435 milioane euro plus cele 130 milioane euro vor fi solicitate de Comisia Europeană. Cine pierde? Bugetul de stat, implicit populaţia, cetăţenii. Şi in relaţia cu fermierii, acest program trebuie să fie prioritatea principală pentru viitorul Guvern".
Potrivit acestuia, până în 2022, se observă câte investiţii a accesat orice stat membru UE, apoi se trage linie.
Acesta a explicat că, în 2018, va avea loc o revizuire la mijlocul perioadei, iar dacă ţara noastră nu va reuşi să atingă ţinta în 2018, România riscă să piardă fonduri europene.
Daniel Constantin a precizat: "Este un moment în care trebuie să privim spre viitor să ne gandim la masurile pe care le vom lua într-un viitor Parlament, într-un viitor Guvern astfel încât fermierii din România să fie din ce în ce mai mulţumiţi de ceea ce se întâmplă în măsurile care vor fi implementate".
Acesta susţine că principala problemă care trebuie rezolvată vizează fondurile europene: plăţile pe care România trebuie să le facă din fondurile europene şi de la bugetul de stat cât şi fondurile care au fost puse spre dezvoltare rurală, accesarea de fonduri rurale.
"Trăim o perioadă care nu este favorabilă pentru conceptul de Uniune Europeană", a mai spus fostul ministru al Agriculturii.
În opinia domnului Daniel Constantin, România a avut, cel puţin pe sectorul agricol, avantaje extraorinare.
Domnia sa a subliniat: "Mai sunt multe lucruri de îmbunătăţit. Avem un ritm al fondurilor europene de 2,5-3,5 miliarde euro în ultimii ani, mai puţin 2016. Aici, este o întâlnire a Programului 2007-2013 cu cel din 2014-2020. Numai pe zona de dezvoltare a satelor am avut uşor peste un miliard euro, s-au modernizat sau sunt în curs de modernizare 800 de unităţi administrativ teritoriale. Solicitările însă au fost de trei ori mai mari. Trebuie să găsim soluţii cât mai bune, astfel incât fondurile să ajungă la momentul potrivit la fermieri".
Daniel Constantin a mai spus: "Trebuie să revenim de urgenţă la un sistem de sesiuni deschise, la un sistem care să permită accesul tuturor fermierilor. Putem să tragem o linie la sfârşitul anului 2017 cu mai multe fonduri europene. Avem o lege a irigaţiilor aprobată la sfârşitul anului 2015, dar din păcate nu se aplică. Începând cu 1 ianuarie 2016 bugetul Ministerului Agriculturii trebuia să crească cu 145 milioane euro, apoi an de an cu 17%, astfel încât în cinci ani încât să avem un miliard euro, care trebuie să se ducă spre infrastructura principală".
(A.M.)
---------
Actualizare Laurenţiu Rebega, Europarlamentar: "Creditarea afacerilor din agricultură se face cu dobânzi duble sau triple faţă de cele din ţările occidentale"
Cea mai importantă problemă a fermierilor din ţara noastră este capitalizarea, afirmă Laurenţiu Rebega, europarlamentar.
Domnia sa spune: "Agricultura românească produce puţin şi scump, şi nu este vina agricultorilor. Un fermier român nu poate concura de pe aceeaşi poziţie cu un fermier olandez sau chiar polonez. În România, creditarea afacerilor din agricultură se face cu dobânzi duble sau chiar triple faţă de cele din ţările occidentale.
În această situaţie, pentru a rezista pe piaţă, fermierul român trebuie să se mulţumească cu un profit minim, care nu-i permite o capitalizare şi o dezvoltare a afacerii".
(A.V.)
---------
Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) speră ca, până la finalul acestui an, în jur de 3,5 miliarde euro să intre în conturile fermierilor, a spus doamna Elena Tatomir, Director General, Direcţia Generală Politici Agricole şi Industrie Alimentară din cadrul MADR.
Până acum, APIA a făcut plăţi către fermieri în valoare de 2,5 miliarde euro, urmând să fie plătite alte 800 de milioane de euro.
"Ieri a fost aprobat actul normativ care prevede că (...) vor începe avansurile către fermieri. Ne dorim ca de la 1 decembrie să începem şi plăţile regulare pe suprafaţă. De asemenea, sunt în curs de aprobare actele normative privind susţinerea crescătorilor de porci, prin ajutoare de minimis", a mai spus doamna Tatomir.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
