English
Legea 216/2022 a instituit, pentru prima oară în România, un cadru de reglementare pozitiv a unei proceduri parţial colective în domeniul insolvenţei, este de părere Alexandru Iorgulescu, Managing Associate, Zamfirescu Racoţi Vasile & Partners.
"Prin Legea 216/2022, pentru prima oară în România avem o reglementare de tip pozitiv a unei proceduri parţial colective deoarece, până în present, doar în defuncta instituţie a mandatului ad-hoc se putea deduce ideea că anumite creanţe pot fi excluse de la această procedură, însă fiind uzitată rar, nu am prea avut exemple de acest gen. Scopul instituirii posibilităţii de a nu afecta anumite creanţe este de a flexibiliza şi a da posibilitatea debitorului să adapteze aceste instrumente în funcţie de specificul fiecărui business. Practic, acest drept de a stabili că anumite creanţe nu sunt afectate, este tot un element care ar trebui să concureze în a face procedurile de prevenţie mai atractive", afirmă acesta.
Totodată, acesta susţine că directiva Comisiei Europene are un caracter diferit în ceea ce priveşte creanţele afectate, faţă de Legea 216/2022 şi că, în directivă, nu se reţine şi afectarea interesului.
"Legiuitorul nostru a ales să definească creanţele neafectate arătând că ele sunt cele care nu sunt modificate în mod direct de un acord de restructurare sau de un concordat preventiv. În directiva, în schimb, avem o altă definiţie, care ne spune ce înseamnă creanţă afectată, creditor afectat şi, o diferenţa importantă, este cea legată de faptul că în varianta transpusă nu se reţine şi afectarea interesului. Această afectare ar putea fi valorificată la ceea ce înseamnă o afectare indirectă. Legea nu defineşte afectarea direct, ci prezumă că tot ceea ce este neinclus în lista creanţelor afectate reprezintă o creanţă neafectat", a mai afirmat Iorgulescu.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
