CONFERINŢA "CODUL INSOLVENŢEI" - EDIŢIA A IX-A | RADU CĂLIN TIMBUŞ, PREŞEDINTELE ANEVAR: "Valoarea de piaţă a unui activ va reflecta cea mai bună utilizare a sa"

Un evaluator de garantare a împrumuturilor devine desăvârşit după ce lucrează pentru lichidare, este de părere Radu Călin Timbuş, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Evaluatorilor Autorizaţi din România (ANEVAR). Domnia sa a menţionat, printre altele: "Suntem aproape de profesie. După ce băncile şi auditorii au impus respectarea standardelor, practicienii în insolvenţă au inţeles cel mai bine ce îseamnă standardele şi ne-au arătat ce înseamnă ipotezele şi premizele evaluării.

Evaluările pentru garantare şi raportarea financiară sunt potenţiale tranzacţii, dar în ceea ce priveşte evaluările dedicate unui proces de insolvenţă, aici rapoartele trebuie să fie foarte concrete, exacte, este nevoie de tratarea fiecărui activ şi a fiecărei entităţi în parte".

În acest context, Radu Călin Timbuş subliniază că sunt situaţii în care evaluatorii nu primesc o informare suficient de amănunţită, astfel încât este nevoie de o colaborare mai strânsă pe partea de informare.

"Poate ar trebui să avem un cadru general în care să lucram, un gen de standard care să fie pus în practică, cel mai adecvat ar fi un ghid. Avem cunoştinţe economice, tehnice, urbanistice şi fiscale, dar avem nevoie de sprijin juridic şi de fiscalitate pentru că dinamica este foarte mare, speţele sunt foarte diferte şi o informare transparentă, un sprijin reciproc de documentare este binevenit. Vrem să ştim să cuplăm de la început ipotezele şi premisele de lucru aşa cum le dă legislaţia, să avem un dialog şi un numitor comun. Evaluarea ar trebui făcută pe anumite elemente, pentru ca apoi să se vadă ipotezele".

Printre competenţele de bază ale unui evaluator se numără deţinerea de cunoştinţe suficiente, precum şi abilităţile şi experienţa necesare efectuării unei anumite misiuni de evaluare. Acesta trebuie să înţeleagă utilitatea raportului, abilităţile de comunicare cu părţile implicate, puterea de sinteză şi analiză a ipotezelor de lucru.

Reprezentanul ANEVAR subliniază că aşteptările în colaborarea dintre practicianul în insolvenţă şi evaluatorul autorizat sunt: comunicarea bidirecţională, definirea din timp şi fidelă a termenilor de referinţă ai raportului de evaluare, sprijinul în documentarea iniţială, inspecţia, colaborarea transparentă în ceea ce priveşte ipotezele/premizele, evitarea devierilor, informarea/transmiterea aspectelor fiscale şi juridice relevante, competenţa şi autoritatea furnizorilor de date solicitate de evaluator etc.

În scopul şi în limitele necesare acoperirii cheltuielilor de procedură, oricând pe parcursul acesteia, în lipsă de lichidităţi în patrimoniul debitorului, administratorul/lichidatorul judiciar va identifica bunuri valorificabile libere de sarcini care nu sunt esenţiale pentru reorganizare şi va proceda la valorificarea de urgenţă la minim valoarea de lichidare a acestora, stabilită de un evaluator autorizat, atrage atenţia domnul Timbuş. Printre altele, acesta subliniază că este important să se înţeleagă natura activelor şi a datoriilor întreprinderii şi să se determine ce elemente sunt necesare pentru a fi utilizate în procesul de generare a venitului şi ce elemente sunt redundante sau excedentare pentru întreprindere, la data evaluării. Valoarea de piaţă a unui activ va reflecta cea mai bună utilizare a sa, a conchis preşedintele ANEVAR.