English
Într-o procedură de insolvenţă, matricea riscurilor trebuie privită din perspectiva tuturor stakeholderilor, spune Ovidiu Demetrescu, partener OCD Capital & Resource şi London Brokers.
Domnia sa a afirmat: "În calitate de consultant de tranzacţii de fuziuni şi achiziţii, am fost puşi în câteva instanţe să acţionăm pentru bănci sau alte instituţii financiare, care dobândiseră nişte active de la companii intrate în dificultate şi care au venit la noi, în calitate de experţi în zona de M&A (n.r. fuziuni şi achiziţii) în special în energie, pentru a-i ajuta să le valorifice. Unul dintre aspectele extrem de importante pe care l-am observat este că unele bănci aveau aplicată şi extinsă măsura de gaj şi asupra acţiunilor, putând face atât o tranzacţie de tip Asset Deal, cât şi una de tip Share Deal".
Ovidiu Demetrescu a adăugat: "De exemplu, în zona energiilor regenerabile, când vrei să vinzi ca Asset Deal o turbină eoliană, nu vinzi un activ care poate să producă energie şi să genereze facturi, ci vinzi o turbină care poate fi lăsată pe poziţie sau nu. Iar dacă nu este lăsată pe poziţie, valoarea sa scade enorm de mult, pentru că trebuie să fie demontată şi dusă în alt amplasament, iar costurile cu relocarea sunt foarte mari. În schimb, dacă faci un Share Deal, vinzi o turbină operaţională cu licenţă de producere a energiei care, începând de mâine poate să genereze facturi, pe care să le plătească nişte consumatori din sistemul energetic".
Conform expertului în energie este important ca, în momentul în care o companie ajunge într-o procedură prealabilă de insolvenţă sau chiar în insolvenţă, să fie reevaluată matricea riscurilor.
"În general, riscurile corporative sunt evaluate de către acţionar şi de manager. Sunt evaluate din perspectivă proprie şi, poate într-un caz fericit, se mai face o evaluare a supply chain-ului (n.r. a lanţului logistic). Dar, în momentul în care am ajuns într-o procedură, trebuie avută în vedere toată matricea riscurilor din perspectiva stakeholderilor. A tuturor celor implicaţi în proces, ceea ce înseamnă că privesc altfel riscurile", a spus Ovidiu Demetrescu.
Potrivit domniei sale, un exemplu negativ din practică privind reevaluarea riscurilor este City Insurance, asigurător care în prezent este în faliment.
"Nu ştiu câte instituţii de stat, în calitate de beneficiari ale unor garanţii emise de defuncta City Insurance, şi-au reevaluat aceste riscuri. Pentru că acele garanţii sunt egale cu zero în acest moment. Deşi erau instrumente financiare emise pe o perioadă lungă, de doi, trei sau patru ani, acum nu mai pot servi scopului lor. City a dispărut din peisaj şi trebuie să înlocuieşti acele garanţii de bună execuţie pe perioada rămasă cu altceva. În acest caz vorbim de riscuri sistemice pe care chiar şi Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) trebuia să le aibă în vedere, în momentul în care a văzut cât de mare se face bulgărele de la City Insurance", a afirmat Ovidiu Demetrescu.
Conform expertului, un alt exemplu poate fi dat din zona lucrărilor de realizare a obiectivelor energetice care au ciclu lung de implementare şi un ciclu de exploatare de 20-40 ani. În aceste speţe, trebuie făcută o evaluare a contractorilor, furnizorilor şi partenerilor de proiect, care trebuie să fie nişte parteneri pe termen lung: trei - cinci ani pentru punerea în funcţiune, plus mentenanţă şi operare pe o perioadă de douăzeci de ani după punerea în funcţiune. Până la urmă, este cazul să ne uităm la aceste parteneriate, să vedem mecanismele reale de garantare şi de implementare ale acestor proiecte", a spus Ovidiu Demetrescu.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
