CONFERINŢA CODUL INSOLVENŢEI / NICOLETA MUNTEANU, EURO INSOL: "Reuşita designului de administrare de la Hidroelectrica a devenit un model aspiraţional"

Este posibil ca, la nivel naţional şi european, managerii să perceapă insolvenţa ca pe o plasă de salvare sau ca pe o sperietoare, a spus Nicoleta Munteanu, asociat coordonator Euro Insol. "Din punctul meu de vedere, cele două percepţii nu sunt greşite, atât timp cât ele sunt previzionate, în cadrul companiilor, pe baza unor analize documentate de risc al afacerii", a completat domnia sa.

Parcurgerea procedurii de insolvenţă ar trebui privită ca pe o reală şansă de redresare a debitorului şi de dezvoltare a afacerii acestuia, mai ales în domeniile de importanţă naţională, consideră doamna Munteanu.

Potrivit domniei sale, domeniul energiei este unul de importanţă naţională, unde controlul este deţinut în mare parte de stat.

"În 2012, o companie care activează în sectorul energetic a fost nevoită să solicite deschiderea procedurii insolvenţei, respectiv Hidroelectrica", a declarat Nicoleta Munteanu, adăugând: "În patru ani de insolvenţă, Hidroelectrica a trecut printr-un proces radical de restructurare şi eficientizare. Acum, Hidroelectrica este cea mai profitabilă companie a statului. Iar insolvenţa Hidroelectrica a demonstrat că şi companiile cu capital de stat au potenţial şi pot genera încredere, stabilitate, performanţă şi profit, atâta timp cât sunt administrate corect şi prin implicarea activă a practicianului în insolvenţă în managementul societăţii.

Reuşita acestui design de administrare a devenit un model aspiraţional şi pentru alte companii ale statului, precum RADET, ELCEN, Hidroserv, CET Govora".

Conform reprezentantului Euro Insol, economia naţională este marcată de ambiţia de a se alinia statelor comunitare, cu o economie stabilă, cu un cadru prielnic de dezvoltare, unde sunt impuse condiţii ridicate de calitate a produselor şi serviciilor şi toate acestea necesită un aport semnificativ de know how, de inteligenţă şi creativitate.

În noiembrie 2016, Comisia Europeană a lansat o propunere de directivă privind insolvenţa, restructurarea preventivă şi a doua şansă pentru antreprenori.

"Când am aflat pentru prima oară despre directivă, prima întrebare care mi-a venit în minte a fost aceea dacă directiva va avea un impact major asupra Codului Insolvenţei", a spus doamna Munteanu, precizând: "Citind directiva, am observat că ea se centrează pe trei elemente principale distincte, restructurare preventivă, a doua şansă acordată întreprinzătorilor şi măsuri sporite de eficienţă a restructurării insolvenţei şi celei de a doua şanse.

Propunerea de directivă se armonizează cu principiul procesului de restructurare şi cu principiul celei de a doua şanse, dar nu şi cu aspectele centrale ale insolvenţei, cu referire la condiţiile de deschidere a procedurii de insolvenţă, stabilirea gradului de prioritate al creanţelor şi acţiunile în anularea transferului patrimonial".

Potrivit doamnei Munteanu, transpunerea cadrului european în statele membre, din punct de vedere al mediului de afaceri, joacă un rol semnificativ în demararea de noi afaceri, dezvoltarea lor şi stabilirea unor strategii viitoare: "Se pune întrebarea dacă a doua şansă este una reală, pentru mediul de afaceri. Ce şansă are o afacere a unui antreprenor, care a eşuat, să redobândească o bonitate în faţa partenerilor de afaceri şi în faţa băncilor. Directiva oferă a doua şansă acelor întreprinzători supraîndatoraţi, dar oneşti, prin remiterea totală a datoriilor, după o perioadă de maximul 3 ani de zile. Pentru a preveni abuzurile, directiva propune prelungirea acestor termene de remitere a datoriei sau chiar refuzul, în cazul în care un debitor acţionează cu rea credinţă sau fraudulos şi în cazurile în care normele de etică profesională au fost încălcate".

În opinia reprezentantului Euro Insol, pentru mediul de business, scurtarea termenului de remitere a datoriilor are un impact major, pentru consumatori şi pentru investitori.

Conform domniei sale, Comisia Europeană a estimat că dacă a doua şansă este una reală şi antreprenorii vor reuşi să redemareze o activitate economică, atunci s-ar crea, în Europa, 3 milioane de locuri de muncă, în condiţiile în care 700 de companii intră în insolvenţă generează 1,7 milioane de locuri de muncă pierdute, pe an.