Din proiectul Codului Insolvenţei transpare dorinţa de a proteja excesiv fiscul, susţine Simona Miloş, preşedintele Institutului Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă (INPPI).
Potrivit domniei sale, trendul, în Europa, este eliminarea fiscului de la orice prioritizare a creditorilor. În ciuda acestui fapt, în România, fiscul este protejat în exces, fiind lăsat să "dospească", cu accesoriile sale, sumele datorate de debitori, adunând penalităţi de zeci de ori mai mari decât suma care trebuia plătită iniţial.
"Simpla înscriere în arhiva electronică de garanţii reale a unei creanţe nu determină transformarea acesteia în creanţă care beneficiază de o cauză de preferinţă", potrivit regimului creanţelor din proiectul de Cod al insolvenţei.
Simona Miloş a subliniat că executarea silită a creanţelor curente este o măsură care poate crea conflicte între creditorii curenţi cu titlu executoriu şi cei fără astfel de titlu; creditorii anteriori şi cei curenţi; creditorii curenţi şi creditorii garantaţi; creditorii curenţi - furnizori de utilităţi şi ceilalţi creditori curenţi; creditorii care acordă finanţare în procedură şi ceilalţi creditori curenţi.
Un "remediu" al viitorului cod în domeniu este "reversia hair-cut-ului în cazul eşuării planului de reorganizare", a mai spus Simona Miloş.
Domnia sa a anunţat că instituţiile internaţionale nu mai consideră ajutor de stat votul acordat tabelului creditorilor în urma căruia creditorii bugetari primesc o sumă mai mare decât ar primi în cazul falimentului.
Referitor la proiectul Codului insolvenţei, Simona Miloş a subliniat că acesta va accelera procedurile de faliment, dacă nu va fi eliminată prevederea potrivit căreia creanţele curente pot fi executate în insolvenţă.
Întrebată dacă şi casele de insolvenţă pot intra în insolvenţă, Simona Miloş a răspuns că prevederile din viitorul Cod nu se aplică profesiilor liberale, care au prevederi separate pentru lichidarea şi dizolvarea societăţilor de profil.