English
Insolvenţa este un fenomen normal, susţine Simona Miloş, preşedintele Institutului Naţional pentru Pregătirea Practicienilor în Insolvenţă (INPPI). Domnia sa a precizat că jumătate din întreprinderi dau faliment şi supravieţuiesc mai puţin de cinci ani, doar 4% din totalul insolvenţelor fiind frauduloase, la nivelul Uniunii Europene (UE). În UE, dau faliment 200.000 de firme pe an (adică 600 de firme pe zi), unul din patru cazuri fiind un caz de insolvenţă transfrontalieră.
"În Europa nu există o cultură a salvării afacerilor, aşa cum în SUA funcţionează fenomenul celei de-a doua şanse", completează doamna Miloş, menţionând că ratele de recuperabilitate a afacerii oscilează între 30%, în ţări ca România sau Croaţia, şi 90%, în Belgia şi Finlanda. Conform Simonei Miloş, s-a constatat că cei care au trecut prin faliment au dobândit cunoştinţe preţioase privind managementul.
Directiva Parlamentului European şi a Consiliului privind cadrele de restructurare preventivă, a doua şansă şi măsurile de sporire a eficienţei procedurilor de restrucrurare, de insolvenţă şi de remitere de datorie şi de modificare a Directivei Europene 30 din 2012 prevede, printre altele, ca procedurile naţionale de restructurare să cuprindă anumite exigenţe minime de eficacitate. De asemenea, a fost introdus principiul celei de-a doua şanse. Principalul obiectiv al noii directive este reducerea celor mai semnificative bariere care stau în calea liberei circulaţii a capitalurilor şi care provin din diferenţele cadrelor statelor membre în materie de restructurări şi insolvenţă, a mai precizat preşedintele INPPI.
Noua directivă implică măsuri de intervenţie timpurie, de restructurare rapidă şi de lichidare de active, fiind parte esenţială a unui bun mediu de afaceri, evidenţiază preşedintele INPPI, care a precizat: "Se propune rezolvarea celor mai importante probleme prin armonizare:
- debitorii confruntaţi cu dificultăţi financiare să aibă posibilitatea unei restructurări timpurii;
- eliminarea obligaţiei debitorului de a-şi declara insolvenţa cât timp se află încă într-un proces oficial de restructurare, dat fiind că, în caz contrar, acest act de declarare a insolvenţei ar putea împiedica atingerea obiectivelor urmărite prin restructurare;
- introducerea unui regim strict de acţiuni în anularea transferului patrimonial, prin care să se asigure protecţia tranzacţiilor încheiate cu bună-credinţă în vederea restructurării preventive a unui debitor;
- specializarea judecătorilor şi profesionalismul practicienilor, măsuri legate strâns de cadrul de restructurare preventivă - protecţia finanţărilor noi împotriva acţiunilor în anularea transferului patrimonial".
Directiva are trei părţi principale distincte: cadrele de restructurare preventivă, a doua şansă pentru întreprinzători şi măsurile de sporire a eficienţei restructurării, a insolvenţei şi a celei de a doua şanse.
În cazul acordării celei de-a doua şanse, directiva recomandă ca întreprinzătorii supraîndatoraţi să aibă acces efectiv la remiterea completă de datorie, adică să nu fie obligaţi să achite o sumă minimă sau un procentaj minim din datorie şi ca antreprenorii să beneficieze de remiterea completă de datorie după maximum trei ani.
Potrivit doamnei Miloş, printre altele, noile reglementări recomandă ca accesul debitorilor la activele şi afacerile lor, precum şi existenţa unui plan de restructurare care este susţinut de toate clasele de creditori, dar conformat de o autoritate juridică sau administrativă.
Domnia sa a mai precizat: "Buna credinţă se prezumă. Există o problemă de percepţie, cel puţin în România - că insolvenţa are o componentă frauduloasă, ceea ce nu este neapărat adevărat, dar niciodată nu vom găsi metodele ca să verificăm acest lucru".
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
