CONFERINŢA "DREPTUL AFACERILOR" 23-24 mai 2008 Un pas spre reformarea justiţiei

• Modificarea Codului Civil şi a celui de Procedură Civilă

Proiectele de modificare a Codului Civil şi a Codului de Procedură Civilă reprezintă încă un pas în procesul de reformare a sistemului judiciar şi a justiţiei în general, a declarat la finele săptămânii trecute, ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, în cadrul Conferinţei Internaţionale "Dreptul Afacerilor". Avocatul Gheorghe Piperea a spus că aceste coduri nu au fost modificate substanţial de la adoptare, de circa 150 de ani. "Sectorul afacerilor este cel mai dinamic element al societăţii noastre şi, în acelaşi timp, zona în care se pot decanta soluţiile cele mai interesante şi predictibile pentru legislaţie", a mai spus domnul Piperea.

Modificarea Codului Civil atrage atenţia prin inovaţiile aduse regimului juridic al proprietăţii şi al bunurilor în general, regimului juridic al publicităţii imobiliare, al garanţiilor şi al bunurilor imobiliare. Codul de Procedură Civilă va fi îmbunătăţit în materie de judecată în primă instanţă, în privinţa recursului şi a principiilor procedurii civile româneşti.

Reglementarea din noul Cod de Procedură Civilă referitoare la judecata în primă instanţă îşi propune să asigure dreptul la un proces echitabil, predictibil şi desfăşurat într-un termen rezonabil: "Procedura în primă instanţă se va judeca în 6 luni, ceea ce va asigura celeritatea şi predictibilitatea actului de justiţie, ceea ce este esenţial pentru mediul de afaceri", a declarat avocatul Gheorghe Piperea. Ca rezultat, prin noua reglementare se va elimina distincţia litigiu civil - litigiu comercial.

Noul regim juridic al publicităţii conţine noutăţi importante pentru mediul de afaceri, în special pentru afacerile de real estate şi de banking. Astfel, intabularea şi, respectiv, înscrierea în cartea funciară vor avea efect constitutiv de drepturi reale. Contractul de vânzare-cumpărare nu va mai avea, în sine, efect de transfer al dreptului de proprietate de la vânzător la cumpărător. Numai intabularea contractului va avea acest efect. Ipoteca, spre exemplu, nu va mai fi valabilă prin simplul contract de ipotecă, ci numai ca efect al înscrierii în cartea funciară.

Forţa probantă a intabulării sau a înscrierii în cartea funciară va fi absolută, astfel că, dacă sunt de bună credinţă şi intabularea sau înscrierea s-au făcut în mod regulat, dobânditorul cu titlu oneros, (cu plată), al dreptului de proprietate sau beneficiarul ipotecii vor fi apăraţi de orice revendicare din partea adevăratului proprietar. Calitatea lor de proprietari sau beneficiari ai ipotecii va fi practic imposibil de desfiinţat. Procedura este de o importanţă uriaşă pentru terenurile de la ţară, unde nu s-a finalizat procesul de restituire a proprietăţilor funciare şi, cu atât mai puţin, măsurătoarea cadastrală. Pentru bănci şi pentru afacerile imobiliare, această clarificare este mai mult decât binevenită, întrucât aceste imobile fie nu puteau fi vândute, fie nu puteau fi ipotecate, fiind, practic, scoase din circuitul civil.

Un interes crescut prezintă pentru lumea afacerilor contractul matrimonial (pre-nupţial) şi regimul separaţiei de patrimonii, o realitate faptică a României de azi, acceptată de oamenii de afaceri, dar încă neacceptată în plan legislativ. Regimul actual al comunităţii de bunuri ale soţilor presupune că cei doi se află în stare de co-proprietate în devălmăşie asupra acestor bunuri, adică proprietari care nu au o cotă prestabilită din comunitatea de bunuri şi ale căror drepturi nu pot fi determinate cu precizie decât după divorţ. Dincolo de chestiunile de moralitate implicate de aceste contracte pre-nupţiale (înainte de căsătorie) sau matrimoniale (în timpul căsătoriei), este evident că este preferabilă o situaţie clară de separaţie sau de împărţire a drepturilor, căci devălmăşia poate provoca neplăceri nu neapărat soţilor şi membrilor familiei lor, ci partenerilor de afaceri sau clienţilor oricăruia dintre soţi.

Regimul garanţiilor va suferi de asemenea modificări: gajul şi garanţia reală imobiliară vor fi înlocuite cu ipoteca imobiliară construită pe baza conceptului de din dreptul anglo-saxon. Conceptul respectiv a permis constituirea şi dezvoltarea pieţei titlurilor ipotecare, adică a acelor valori mobiliare care încoporează drepturi de garanţie şi care în caz de nevoie de lichidităţi, pot fi circularizate.

Noua terminologie din regimul garanţiilor face ca ceea ce am cunoscut până în acest moment sub denumirea de garanţie reală imobiliară, respectiv gaj, să fie cunoscut sub denumirea de ipotecă imobiliară pentru garanţia reală, fără deposedare şi, respectiv, gaj pentru garanţia reală cu deposedare.