CONFERINŢA "ENERGIA ÎN PRIZĂ" / DEPUTATUL VIRGIL POPESCU, VICEPREŞEDINTE COMISIA PENTRU INDUSTRII ŞI SERVICII: "Veniturile din exploatarea gazelor din Marea Neagră trebuie să se întoarcă în sectorul energetic"

Legea offshore va ajunge din nou în Comisie, peste una- două săptămâni, potrivit domnului Virgil Popescu, vicepre­şedintele Comisiei pentru In­dustrii şi Servicii, Camera Deputaţilor.

Domnia sa a precizat: "Legea offshore s-a întors în Parlament, este la colegii din senat, probabil într-o săptămână-două va intra în Comisie. A fost nevoie de legea offshore pentru a rezolva anumite probleme. De exemplu, dacă cineva vrea să înceapă o exploatare în Marea Neagră, nu ştie cine trebuie să-i dea permisele de construcţii. Fiind vorba de o exploatare în apele teritoriale ale Mării Negre, în jurisdicţia cui intră? A judeţului Constanţa? Este clar că aveam o problemă legată de eliberarea permiselor de con­strucţii, a avizelor, plus partea fiscală".

Virgil Popescu a precizat că partea fiscală a stârnit cele mai mari controverse.

Domnia sa a precizat: "Vom avea din nou discuţii pe partea fiscală, dacă să deducem sau să nu deducem, să dăm drept de deducere sau nu a inves­tiţiilor făcute de către operatori. Trebuie mai întâi să vedem unde suntem. Prin ordonanţa de taxare a veniturilor suplimentare din vânzarea gazelor natural se acordă operatorilor un drept de deducere de 30% a investiţiilor. Noi am susţinut că regimul fiscal pentru offshore ar trebui să fie mai puţin împovărător decât pentru onshore, fiind investiţii mult mai mari pe care trebuie să le faci şi existând riscuri investiţionale - dacă găseşti sau nu gaze.

Cred că a fost o scăpare că acea anexă de calcul a veniturilor impozitate a omis să treacă deductibilitatea investiţiilor. În textul legii este trecut că se poate acorda o deductibilitate de până la 60% a investiţiilor, iar în anexa de calcul era scoasă, nu apărea nicio deductibilitate. Legea, în momentul de faţă, care a ieşit spre promulgare şi s-a întors regimul fiscal pentru offshore era mai împovărător decât pentru onshore. Şi noi şi PSD, în Comisia de Indus­trii, am susţinut acelaşi mecanism de impozitare. Din păcate, Minis­terul de Finanţe nu a putut să vină să ne spună, în timp util, care este impactul. Nu avem decât un calcul al transpunerii ordonanţei pe volumul total de gaze estimat din Marea Neagră - 200 de miliarde. Astfel, dacă s-ar aplica metoda de calcul din ordonanţă, atunci statul român ar încasa un impozit suplimentar de 500 de milioane de lei timp de 20 de ani. Sperăm ca acum Ministerul de Finanţe să poată să facă o simulare de calcul şi să şi ştim cât va câştiga statul român în urma acelor exploatări".

Potrivit vicepreşedintelui Comisiei pentru Industrii şi Servicii, Camera Deputaţilor, o altă întrebare care se ridică este ce vom face cu veniturile din urma exploatărilor. "Faptul că se va finanţa un fond de investiţii cu parteneriat public-privat, sincer pe noi nu ne satisface. Ne dorim ca aceste venituri să se întoarcă în sectorul energetic", a adăugat Virgil Popescu. Domnia sa a mai precizat că miercuri, în comisie, a depus un amendament prin care veniturile încasate din exploatările de gaze din Marea Neagră să fie folosite pentru finanţarea dezvoltării distribuţiei de gaze natural către populaţie, având astfel posibilitatea ca, în 10 ani, să ajungem de la 35% suprafaţă acoperită de reţeaua de distribuţie de gaze, la 60% şi să finanţăm industriile prin ajutoare de stat.

Virgil Popescu a explicat: "Plângem că vin ungurii şi ne iau gazele, dar nu facem nimic să le consumăm în România. Legat de acest aspect aş fi foarte curios să văd ce se va întâmpla de la 15 decembrie, pentru că până atunci trebuie să decidă cele două firme magheare care au câştigat capacitatea de interconectare România-Ungaria dacă îşi menţin oferta. Deocamdată nu s-a anunţat nicio decizie de investiţie în Marea Neagră.

Cred că noi trebuie să fim mai inteligenţi şi să ne dezvoltăm industria care este consumatoare de gaze natural în România".

Deputatul a mai amintit că a depus un amendament care a fost aprobat şi se pot face magistrale direct pentru companiile industriale cu un consum mai mare de 150.000 de megawaţi şi astfel nu mai trebuie să treacă prin tarifele de distribuţie care ridică costurile.

În plus, Virgil Popescu subliniază că banii care vor intra la buget din exploatarea gazelor din Marea Neagră ar putea fi folosiţi ca ajutor dat firmelor care sunt consumatoare mari de gaze.

"Evident CET-urile vor deveni mult mai viabile când nu vor mai plăti costurile de distribuţie", a adăugat deputatul.

Domnia sa a făcut referire şi la proiectul BRUA, care a avut consens naţional, şi care transportă gazele din Azerbaijan şi Grecia spre ţara noastră. Virgil Popescu consideră că proiectul va fi finalizat la termen. "La acest proiect ambele forţe politice, şi PNL şi PSD, au conlucrat şi iată că se poate ajunge la un consens pe un anumit proiect", a ţinut să precizeze Virgil Popescu.

Deputatul PNL a adăugat că ţara noastră este ocolită de toate gazoductele care aprovizionează Europa, iar BRUA pune, practice, România pe harta de transport a gazelor şi de aprovizionare. "Depinde numai de noi dacă vrem să devenim un jucător important pe piaţa de gaze sau preferăm să ne plângem de ce ne fac ruşii, nemţii etc.", a mai spus Virgil Popescu.

Totodată, deputatul a mai spus: "S-au făcut foarte multe neinterpretări corecte. BRUA nu înseamnă gazele din Marea Neagră, nu pentru asta este făcută. Este pentru gazele din Azerbaijan şi pentru gazele de la Mediterană, din porturile greceşti, dar poate fi un conductor şi pentru gazele din Marea Neagră, în condiţiile în care aceste exploatări, pe care noi ni le dorim şi credem că prin aceste investiţii este o şansă de a dezvolta România, atât în sectorul energetic, cât şi pe orizontală în toate celelalte domenii conexe".

Domnia sa a adăugat că , în momentul de faţă, pe teritoriul românesc sunt doar trei conducte care vin din Ucraina şi se duc spre Bulgaria, ori asta nu este pentru România un lucru îmbucurător.

Virgil Popescu a mai spus: "Legea energiei şi a gazelor naturale am aprobat-o înainte de cea offshore. Am reuşit să trecem faptul că toţi producătorii sunt obligaţi ca cel puţin 50% din producţia de gaze să fie vândută pe pieţele de tranzacţionare din România, ceea ce este un prim pas. De asemenea, tot pe legea energiei, am reuşit să mutăm de la Ministerul Energiei distribuţiile de gaze, decizia de cesionare a distribuţiilor de gaze la unităţile administrative teritoriale, fiind un alt lucru pozitiv. Nu trebuie să uităm că faptul că avem doar în 35% din teritoriul ţării o reţea de distribuţie de gaze este şi din cauza faptului că din 2012 Ministerul Energiei nu a acordat nicio concesiune. Acest blocaj ar trebui să înceteze".

Virgil Popescu a mai precizat că lemnele de foc s-au scumpit foarte mult, în trei ani s-au scumpit de patru ori.

Domnia sa a afirmat: "Cred că preţul gazelor va fi mult mai accesibil, ţinând cont că nu mai pot fi tăiate lemne fără avize, la negru, poliţia pădurii fiind vigilentă, ceea ce este foarte bine. Cred că distribuţia de gaze este un loc de creştere a consumului de gaze".

Deputatul a mai precizat că europarlamentarii din PNL vor ridica la nivel european problema consumatorului vulnerabil.

"Vrem o definiţie la nivel european a consumatorului vulnerabil şi cred că o vom obţine. Astfel, să stabilim un prag minim de venit pentru consumatorii europeni vulnerabil, care îi va avantaja pe consumatorii români care au venituri mai mici decât media europeană, şi o schemă de finanţare, aşa cum este în agricultură, să încercăm să atragem bani europeni pentru subvenţia consumatorului vulnerabil European. M-aş bucura dacă va putea fi ridicată această problem de către Guvernul României, având preşedinţia în 2019".

Virgil Popescu a mai subliniat faptul că la nivel naţional nu reuşim să ducem subvenţiile pentru încălzire şi energie electrică exact acolo unde este nevoie.

De asemenea, vicepreşedintele Comisiei pentru Industrii şi Servicii consideră că trebuie să ajungă în Parlament o strategie a energiei, pe care partidele care vin şi pleacă să o respecte.

"Partidele vin şi pleacă, dar strategia României rămâne şi dacă avem consens pe ea atunci când un partid pleacă şi altul vine, va urma aceeaşi strategie".

Domnia sa a precizat că acesta este principalul motiv pentru care alte state se dezvoltă, pentru că indiferent cine vine la putere urmează o strategie bine definită şi agreată de toţi.