Piaţa fondurilor europene are nevoie de sprijinul băncilor şi al Societăţilor de Investiţii Financiare (IFN), consideră Otilia Frolu, Director Sector Public şi Instituţii Financiare, Corporate Banking, Bancpost. Domnia sa a subliniat rolul pe care l-ar avea o bancă de dezvoltare în cadrul procesului de absorbţie a fondurilor UE, precizând: "Banca de dezvoltare poate juca un rol important în ceea ce priveşte completarea competenţelor băncilor şi a IFN-urilor, dar nu de a substitui funcţiunile acestora".
Reprezentantul Bancpost consideră că este necesară clarificarea acestui subiect, menţionând că reprezintă unul dintre cele cinci aspecte care ar mai trebui clarificate "pentru o eficientizare şi mai bună" a absorbţiei banilor europeni.
Un alt aspect important de clarificat în această privinţă este alocarea mai clară a fondurilor pe categorii de beneficiari. "Există riscuri ca anumite categorii de beneficiari să rămână neeligibile", a spus domnia sa, recomandând păstrarea unui anumit grad de flexibilitate a documentelor programatice, "pentru a permite adăugarea unor astfel de categorii când este nevoie".
Clarificarea riscurilor de reglementare referitoare la condiţiile artificiale şi la achiziţii (un alt aspect reliefat de Otilia Frolu) poate duce la o facilitare a aprobării creditelor prin eliminarea posibilităţii re-vocării granturilor în timpul/ex post finalizării proiectelor.
Modalitatea de absorbţie a fondurilor ("proiect cu proiect versus alocarea de bugete pentru anumite tipuri de proiecte") şi existenţa capitalului circulant în procedura de absorbţie reprezintă ultimele două aspecte care ar trebui clarificate, în opinia reprezentantului Bancpost.
Domnia sa consideră că abordarea de alocare individuală este indicată pentru valori de peste un anumit plafon. Lansarea unor instrumente financiare ar duce la o alocare imediată şi o absorbţie accelerată prin intermediul băncilor interesate să se implice, apreciază Otilia Frolu.
Potrivit directorului Bancpost, s-a discutat şi s-a agreat de principiu că poate fi inclus în instrumentul financiar al POR şi capitalul circulant, însă nu este încă susţinută şi eligibilitatea capitalului circulant în cadrul instrumentului financiar. "Considerăm că includerea capitalului circulant în instrumentele financiare este binevenită pentru că sprijină firmele care au făcut investiţii să le opereze şi să le introducă în circuitul economic, cu efecte directe în lichiditatea firmelor şi în creşterea lor în piaţă", a declarat doamna Frolu.
Doamna Frolu a conchis că, în ultimii doi-trei ani, au fost făcute progrese majore în privinţa managementului fondurilor UE.