Aproape 90% din companiile din România dispun de cel puţin o conexiune la internet, în timp ce 33% din gospodării deţin un computer
Diminuarea decalajului digital dintre mediul urban şi cel rural este una dintre cele mai importante provocări, a declarat ieri Iuliu Winkler, minis-trul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, la deschiderea celei de-a şasea ediţii a Conferinţei International Broad-band Communications - The Third Wave -, eveniment des-făşurat sub patronajul Comisiei pentru IT&C din Camera Deputaţilor.
Iuliu Winkler a amintit faptul că MCTI are o serie de proiecte care vizează conectarea micilor comunităţi urbane, dar şi a celor din mediul rural la Internet broadband, referindu-se la cel mai important proiect, respectiv "Economia Bazată pe Cunoaştere". Ministrul a subliniat că MCTI caută soluţii pentru extinderea reţelelor de comunicaţii de mare viteză şi în mediul rural, ştiut fiind faptul că piaţa din România a înregistrat o creştere dinamică a numărului de conexiuni broadband, furnizorii acestui tip de conexiuni fiind grupaţi în marile aglomerări urbane.
Iuliu Winkler a mai menţionat că strategia de dezvoltare a comunicaţiilor în bandă largă presupune proiecte de instalare a hotspot-urilor publice cu acces gratuit la Internet, amintind şi de faptul că la iniţiativa Guvernului au fost alocate 2,26 de milioane de lei pentru conectarea şcolilor la Internet broadband.
În acest context, ministrul a arătat că 70% din bugetul alocat MCTI este destinat proiectelor care vor urmări extinderea infrastructurii de comunicaţii în bandă largă. El a precizat că se doreşte ca proiectele care vor fi iniţiate de MCTI să fie complementare celor realizate de beneficiarii fondurilor structurale administrate de minister.
Ministrul Comunicaţiilor a apreciat că punerea în practică a concepului de e-guvernare este o provocare importantă pentru Executiv şi pentru MCTI. Apreciind că gradul de informatizare a instituţiilor din administraţia publică a crescut suficient, Iuliu Winkler este de părere că s-ar putea trece la conectarea acestora în reţele naţionale.
Iuliu Winkler a subliniat că un rol deosebit de important în implementarea politicilor din sectorul IT&C îl vor juca noile instituţii, ANRCTI-ul trecut de curând sub control parlamentar şi Agenţia pentru Serviciile Societăţii Informaţionale (ASSI), nou înfiinţată în cadrul MCTI.
Ministrul a precizat că rolul ASSI va fi proiectarea şi dezvoltarea unor sisteme de guvernare prin mijloace electronice ale administraţiei publice centrale, urmând să asigure şi interoperabilitatea aplicaţiilor de guvernare electronică, iar un prim pas în aplicarea practică a e-guvernării ar fi reglementarea identificării electronice a persoanelor.
Conform unor studii, aproape 90% din companiile din Româ-nia dispun de cel puţin o conexiune la internet, în timp ce 33% din gospodării deţin un computer. Utilizatorii de Internet au vârste între 15 şi 40 de ani, iar cei care nu accesează acest serviciu sunt persoane cu vârsta de peste 50 de ani, provenind în cea mai mare parte din mediul rural. În prezent, 18% din gospodăriile din România au acces la Internet.
Date mai recente indică faptul că la 30 iunie 2007 numărul de conexiuni la Internet era de 4,5 milioane, o creştere cu 78,2% faţă de jumătatea anului 2006. Dintre acestea, exis-tă 2,2 milioane de conexiuni la Internet broadband.
Tăriceanu - Un laptop pentru fiecare elev
România îşi propune, ca stat membru al UE, să dezvolte societatea informaţională, ca pilon de bază al aplicării Strategiei Lisabona, a declarat ieri primul-ministru Călin Popes-cu-Tăriceanu la deschiderea lucrărilor International Broadband Communications Conference. "În acest sens, Guvernul României promovează nu doar dezvoltarea sectorului tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor ca sector al economiei, dar şi reflectarea acestor aplicaţii în structurile administraţiei centrale şi locale, crearea de punţi eficiente între marile oraşe şi comunităţile locale", a subliniat premierul Tăriceanu. Deşi Româ-nia înregistrează, în prezent, una dintre cele mai dinamice pieţe la nivel regional în domeniul IT şi comunicaţii, decalajele faţă de media UE sunt în continuare semnificative şi necesită abordări energice, de ordin strategic, a apreciat primul-minis-tru.
România prezintă decalaje în ceea ce priveşte infrastructura de bandă largă, în special din punct de vedere al distribuţiei la nivel teritorial, întrucât realizarea reţelelor de bandă largă tinde să se concentreze în marile oraşe, în defavoarea oraşelor mici şi a zonelor rurale. "Este nevoie cu adevărat de parteneriate puternice între sectorul public şi cel privat, pentru a preveni o asemenea polarizare tehnologică. Dorim ca, până la sfârşitul anului 2007, să fie create 246 de reţele electronice ale comunităţilor locale, centre ce vor oferi cetăţenilor informaţii şi servicii online, prin intermediul proiectului
Proiectul este structurat pe trei componente, care vizează, în esenţă, extinderea accesului la tehnologiile informatice şi de comunicaţii avansate, îmbunătăţirea cunoştinţelor de utilizare a calculatorului la nivelul populaţiei; în al doilea rând, dezvoltarea şi promovarea serviciilor de e-guvernare şi, în al treilea rând, promovarea comerţului electronic şi acordarea de asistenţă financiară şi tehnică pentru întreprinderile mici şi mijlocii.
Primul-ministru Călin Popes-cu-Tăriceanu a amintit şi programele de informatizare masivă a şcolilor, precum şi intenţia Guvernului de a realiza un alt program extrem de util: un laptop pentru fiecare elev.
Totodată, pentru reducerea decalajelor de dezvoltare, a fost iniţiat un proiect-pilot de implementare a sistemului PLC - Power Line Communications -, preconi-zându-se, pe termen lung, extinderea sistemului la nivelul întregii ţări. "Aceasta va fi o alternativă mai ieftină, pentru a oferi acces mai larg la internet cetăţenilor, în special în zonele mai puţin dezvoltate", a explicat premierul Tăriceanu. "România îşi propune să fie o prezenţă activă în implementarea planului
Premierul Tăriceanu şi-a exprimat speranţa că elaborarea strategiei guvernamentale de dezvoltare a comunicaţiilor electronice de bandă largă în România va avea un impact susbstanţial asupra mediului concurenţial şi investiţional şi va stimula utilizarea serviciilor informaţionale în sectorul public şi privat.
"Există o bază consistentă pentru a asigura aplicarea cu succes a acestei strategii. Astfel, propunerea de buget pentru Ministerul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, corespunzătoare anului viitor, înregistrează o creştere semnificativă, de 17% faţă de anul acesta, şi prevede acordarea de fonduri substanţiale pentru activităţi sectoriale de cercetare, dezvoltare, inovare", a subliniat şeful Executivului.