Actualizare - RADU GRAŢIAN GHEŢEA, PREŞEDINTELE CONSILIULUI DE ADMINISTRAŢIE AL LIBRA INTERNET BANK: "Sistemul bancar are un nivel de disponibilitate şi rezilienţă foarte ridicat"
Problema eligibilităţii în ţara noastră este destul de complexă, subliniază Radu Graţian Gheţea, Preşedintele Consiliului de Administraţie al Libra Internet Bank.
Acesta a explicat: "Dacă ne uităm la sistemul bancar şi împărţim clientela în persoane juridice şi persoane fizice, atunci lucrurile sunt puţin diferite. La persoanele fizice, evoluţia creditării depinde şi de condiţiile economice şi geopolitice, de criza energetică, dar în mod diferit de cel în care aceleaşi elemente determină evoluţia credităţii în cazul persoanelor juridice. De aceea tratăm lucrurile diferit. Pe retail, statul a reuşit să ţină activă linia de creditare a tinerilor, prin programele de genul Prima Casă. În cazul celor care au venituri mai substanţiale, lucrurile variază foarte mult, mai ales într-un mediu în care informaţia circulă foarte repede, pentru că nu ştii foarte bine ce se întâmplă de la o zi la alta, inclusiv din punct de vedere al securităţii ţării. Aceste persoane nu-şi mai permit nici să facă investiţii în imobiliare sau în alte active doar de dragul de a da mai bine.
În zona companiilor, există programe de genul IMM Invest Plus, prin care IMM-urile reuşesc să primească o garanţie din partea statului şi să poată accesa mai uşor credite".
Potrivit domnului Gheţea, sistemul nostru bancar este în continuare la un nivel de disponibilitate şi de rezilienţă foarte ridicat şi poate să facă faţă foarte bine solicitărilor de credite. Când vorbim, însă, de eligibilitate, regulile nu sunt aşa de simple.
"Sistemul bancar a trecut foarte bine de criza din 2008-2009, iar acum suntem într-o perioadă în care din nou se manifestă o criză generală, având în vedere criza politică externă, criza energetică etc. Eu cred că aceste elemente de criză au fost gestionate corespunzător până acum de sistemul bancar românesc, s-au adoptat măsuri care să asigure transpuerea şi derularea cu succes a facilităţilor oferite de Guvern, legate de alte fonduri europene şi sunt convins că şi în perioada următoare sistemul bancar va reuşi să aducă un aport substanţial la menţinerea unui climat economic şi social de un nivel acceptabil", a conchis Radu Graţian Gheţea.
(E.O.)
---
Actualizare - DAN SCHWARTZ, RSM ROMANIA: "În condiţii economice dificile, principiul stabilităţii devine esenţial"
În condiţii economice dificile, ca cele în care trăim acum, principiul stabilităţii devine esenţial, a spus Dan Schwartz, Managing Partner, RSM Romania, subliniind că, schimbările de natură fiscală făcute în timpul unei crize nu fac decât să o accentueze.
Domnia sa a afirmat: "În situaţii dificile, nu numai inflaţie, recesiune, criză şi aşa mai departe, toate modificările legislaţiei fiscale, în sensul creşterii, scăderii sau simple modificări de procedură, generează distorsiuni în piaţă, pentru a căror corectare este nevoie de timp şi de eforturi financiare. Prin urmare, o astfel de abordare a fiscalităţii nu generează creştere economică, nu generează dezvoltare, ci generează scădere economică şi subdezvoltare".
Dan Schwartz a adăugat: "Cel mai important este că, în condiţii economice dificile, ca cele în care trăim acum, principiul stabilităţii devine esenţial. Deci nu avem nevoie de schimbare. Dacă facem schimbări în mijlocul crizei - schimbări de fiscalitate, de proceduri fiscale, de metodologii - nu facem altceva decât să o accentuăm. Din păcate, deşi declaraţiile politice ale Guvernului actual au fost în sensul celălalt - nu creştem fiscalitatea sub nicio formă - dacă ne uităm la ce s-a întâmplat în legislaţie, vedem că fiscalitatea, în afara faptului că a fost bulversată de modificările legislative de anul acesta, a şi crescut".
Reprezentantul RSM Romania a dat exemplul microîntreprinderilor pentru care plafonul cifrei de afaceri în vederea calculării impozitului a coborât de la un milion de euro la cinci sute de mii.
"S-a revenit la ideea impozitării cu suma totală pentru cei care au doar contracte parţiale. Adică, dacă ai un contract parţial şi eşti sub salariul minim pe economie, vei fi impozitat cu valoarea totală a impozitului pentru salariul minim pe economie, povara fiscală fiind transferată asupra angajatorilor, care sunt obligaţi să facă aceste plăţi. Acestea vor intra în vigoare de la anul, adică exact când am fi avut nevoie de mai multă relaxare. De asemenea, au fost eliminate facilităţile fiscale acordate salariaţilor din construcţii - de fapt angajatorilor pentru că în ultimă instanţă costul salariilor este suportat de către angajator. Mai sunt şi alte modificări (...)", a completat Dan Schwartz.
(A.I.)
---
Actualizare - DAN BOLD, BUSINESS DEVELOPMENT MANAGER, REI: "Degeaba avem bani şi proiecte depuse dacă finalmente nu există un grad de realizare foarte bun"
Degeaba avem bani şi proiecte depuse pentru accesarea finanţărilor nerambursabile, dacă finalmente nu există un grad de realizare foarte bun, a spus Dan Bold, Business Development Manager în cadrul REI.
Domnia sa a afirmat: "Suntem consultanţi de peste zece ani de zile şi activăm în domeniul consultanţei pentru accesarea finanţărilor nerambursabile de către companiile private, dar avem şi o divizie de companii publice, adică pentru primării (...). Traversăm cea mai efervescentă perioadă în ceea ce priveşte lansările de scheme, ceea ce este un lucru extraordinar. Dar, în acelaşi timp, aceste scheme trebuie construite prin ghiduri bine ancorate în realitate, permisive, debirocratizate şi care să acomodeze proiecte realizabile. Pentru că degeaba avem bani şi proiecte depuse dacă finalmente nu există un grad de realizare foarte bun".
Dan Bold a adăugat: "Trăim crize multiple, suprapuse, iar criza energiei ne frământă pe toţi într-o măsură sau alta, fie că suntem persoane private sau că suntem în zona economică. Există câteva scheme în pregătire care sunt foarte aşteptate de mediul de business. Iar foarte multe dintre acestea vor atinge componenta de energie regenerabilă. Pentru că este o directivă europeană - green deal - dar şi o necesitate. Trebuie să ne gândim că din octombrie, pentru că multe companii nu vor mai beneficia de compensare, va fi un nou şoc economic pe care agenţi, pe care vor trebuie să-l suporte. Şi atunci, cu atât mai mare este interesul pentru a accesa astfel de finanţări nerambursabile, care au o componentă de energie regenerabilă".
(A.I.)
---
Actualizare - ADRIAN VASILESCU, CONSULTANT DE STRATEGIE ÎN CADRUL BNR: "Inflaţia este ca un avion cu reacţie - îşi ia zborul rapid, dar coboară lent"
În ţara noastră nu există, la acest moment, o discuţie serioasă privind inflaţia, este de părere Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), care a subliniat: "În acest moment, putem să spunem că am ajuns în stagnare, cel puţin după cum ne arată datele INS.
Din septembrie, aşteptăm să avem o uşoară coborâre, dar acest lucru nu se poate întâmpla rapid, pentru că inflaţia este ca un avion cu reacţie - atunci când pleacă de la sol se înalţă cu viteză, dar când coboară, coboară lent şi mai pune şi o paraşută. Nu se aşteaptă nimeni să ajungem la un nivel de 2%, care este inflaţia bună, însă în 2024 sperăm să ajungem la 2,3%, deşi ţinta este de 2,5%. Trebuie să ţinem cont că ne aflăm într-o lume imprevizibilă, cu foarte multe probleme şi că ne aşteptăm la schimbări din clipă în clipă".
Adrian Vasilescu a mai menţionat, printre altele, că, în momentul de faţă, sunt 2,5 milioane de credite active, la o populatie de 19 milioane, aceasta reprezentând "o dramă a societăţii": "Băncile care dau credite fac afaceri, trebuie să aibă nişte reguli, nu împrumută banii lor, ci bani strânşi de la 10 milioane de cetăţeni români - o parte critică a populaţiei României creditează băncile, deci, cele 10 milioane de persoane având 15-16 milioane de conturi".
40% din firmele româneşti sunt cu capital negativ, "adică datoriile sunt mai mari decât întreaga lor avere", a mai precizat reprezentantul BNR, explicând că aceste firme nu au bonitate să se poată împrumuta de la bănci.
(E.O.)
---
Actualizare - Ovidiu Demetrescu, Partener OCD Capital & Resource şi London Brokers: "Energia stă la baza oricărui proces"
"Energia stă la baza oricărui proces. Tot ce se întâmplă are la bază producţia, transportul şi distribuţia de energie. Nu s-a făcut nicio investiţie în energie. Ministrul dezvoltării vorbea de dezvoltarea unor parcuri fotovoltaice şi elioene. Parcurile eoliene se dezvoltă în Dobrogea, care este deja congestionată, dar, cu toate acestea, noi mai plănuim să mai pornim 2 reactoare la Cernavodă, fără a ne interesa cum vom evacua energia de acolo. [...] Astăzi nu mai avem viziune de ansamblu. Avem un ministru al Energiei şi un secretariat al guvernului care se ocupă de energie, producţia fiind în subordinea ministerului iar transportul în subordinea secretariatului de guvern. Suntem singura ţară care a dus această separare la un nivel extrem. Nu mai avem cum să gestionăm integrat aceste lucruri" spune Ovidiu Demetrescu.
(S.B.)
---
Actualizare - Eduard Dumitraşcu, Preşedintele ARSC: "Problema României o reprezintă capacitatea noastră de a genera proiecte"
"Banii nu sunt o problema. Problema o reprezintă capacitatea noastră de a genera proiecte de infrastructură şi inovare" a declarat Eduard Dumitraşcu, Preşedintele Asociaţiei Române pentru Smart City.
"Astăzi s-a vorbit de infrastructură, s-au arătat fonduri, într-adevăr, însă, ultima noastră problema este cea de finanţare. Am spus mereu, banii nu sunt o problema. Problema o reprezintă capacitatea noastră de a genera proiecte. Avem multe idei şi puţin proiecte. [...] Cred că ar trebui să ne uităm la nivel global la indicele inovării. România este pe locul 48 la nivel mondial privind inovarea. La nivel de patente de invenţii avem 23, un număr dublu faţă de anul trecut. Prin urmare, ne place şi infrastructura dar nu putem să rămânem într-un ev mediu digital. Aş vrea să înţelegem că o strategie de dezvoltare a româniei nu poate fi funcţională decât pe plusvaloarea comunităţii noastre care nu se poate dezvoltă decât înţelegând tehnologiile. Tehnologia este o unealtă pe care o punem în slujba comunităţii, nu scopul acestor proiecte" a spus preşedintele ARSC.
(S.B.)
---
Actualizare - Anca Dragu, Membru al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, Senat: "Debirocratizarea şi simplificarea sunt elemente importante ce pot face diferenţa între a investi sau a nu investi, fie că vorbim despre investitorii români sau străini. Am văzut modificarea Codului Fiscal peste noapte, la jumătatea lunii iulie, modificare ce a pus pe jar foarte multe firme prin supraimpozitarea contractelor part-time pentru care nu am găsit nicio justificare, nicio cifră, nicio estimare din partea Ministerului Finanţelor, minister pe care nu îl mai recunosc, deşi am fost ministru acolo şi ştiu cum se lucrează".
(G.M.)
---
Actualizare - Anca Dragu, Membru al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, Senat: "Înfiinţarea Băncii Naţionale de Dezvoltare e un pas important, iar ea ar putea să sprijine capitalul românesc aflat în suferinţă de atâţia ani. Ştim că finanţarea în economia românească e cea mai scăzută din UE; avem credit neguvernamental raportat la PIB, la 27% din PIB faţă de 90% în UE. Avem nevoie de bani pentru investiţii şi Banca Naţională de Dezvoltare ar fi o verigă importantă. Foarte important va fi cum se va face numirea conducerii băncii; este un element cheie ce va transmite semnalul către Banca Central Europeană şi către investitori că guvernul ia în serios această instituţie".
(G.M.)
---
Actualizare - Anca Dragu, Membru al Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital, Senat: "Ne trebuie o strategie de competitivitate care s-a oprit, din păcate, în 2020. Acum este greu să spui care sunt primele trei domenii de investiţii la care statul trebuie să se uite în lipsa acestei strategii. Politica de reindustrializare trebuie să fie cea la care se uită Ministerul Economiei, dar ea trebuie înscrisă în strategia de competitivitate. Ca tehnocrat şi ca parlamentar, am insistat pe această politică de reindustrializare, deoarece astăzi sunt noi tehnologii, noi domenii de activitate care pot dezvolta frumos anumite zone unde se pot face combinaţii între cercetare-dezvoltare şi producţia de echipamente noi pentru industriile viitorului. Dar pentru aceasta este important să reluăm exploatarea de grafit. Nu ştiu în ce stadiu se află acum strategia pe grafit lansată de fostul ministru al Economiei, Claudiu Năsui. Apoi, PNRR este o componentă importantă în strategia de dezvoltare pentru că vine cu o serie de reforme şi investiţii care să crească eficienţa şi productivitatea economiei româneşti. Un studiu recent al Băncii Mondiale arată că implementarea PNRR, ar duce la o creştere a ritmului de creştere al PIB în ţara noastră cu 1,5% anual pe termen mediu şi lung, ceea ce înseamnă că am ajunge la o convergenţă cu media UE în privinţa venitului populaţiei până în 2030 şi că s-ar accelera convergenţa cu cel puţin 7 ani".
(G.M.)
---
Actualizare - Marcel Boloş, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene: "Energia este capitolul cu cea mai mare greutate în acest moment. Sunt conturate investiţii în energia verde. Avem în vedere ca pe terenurile neproductive ale Agenţiei Domeniilor Statului să realizăm parcuri fotovoltaice, de energie solară. Este vorba despre mii de hectare. De asemenea este pregătit un proiect pe energie eoliană, destul de promiţător. Dacă se implementează cele două proiecte, ele vor însemna şi producerea de hidrogen verde şi nu în cantităţi puţine. Puterea instalată va fi la un parc de 1500 MWh, iar la celălalt de 380MWh, ceea ce înseamnă că vom avea suficiente rezerve de energie verde şi sper să avem o negociere cu Comisia Europeană care să ducă la bun sfârşit aceste proiecte".
(G.M.)
---
Actualizare - Florin Spătaru, ministrul Economiei : "La nivelul Ministerului Economiei, am început să dezvoltăm strategii care să se alinieze la nivel european. Prima ar fi strategia de economia circulară, unde avem şi o schemă de minimis, de ajutor de stat. Avem deja bani pentru a putea iniţia proiecte pilot pentru un astfel de demers. Am discutat cu domnul ministru Boloş, despre finanţarea unui proiect pilot mai mare care să demonstreze că România poate. Avem apoi o strategie pentru creşterea competitivăţii economice româneşti, implementare de noi sisteme de management al calităţii, achiziţiei de echipamente pentru noi laboratoare. Venim cu schema de ajutor de stat pentru industria prelucrătoare, pentru prima dată în 30 de ani, pentru că suntem o ţară industrială, avem resurse, capabilităţi şi putem să devenim polul industrial pentru piaţa unică europeană. Încercăm să sprijinim investiţiile în această direcţie. Mai e un domeniu, industria metalurgică, care este o industrie tradiţională, dar oţelul produs acum nu va mai fi precum cel produs peste 10 ani, când vrem să decarbonăm şi să creştem sustenabilitatea sistemului energetic. Vom introduce hidrogenul în procesul energetic, vom introduce oţelării electrice care să producă acel oţel verde. Sunt investiţii masive ce trebuie realizate în acest domeniu şi discutăm în guvern cum putem să asigurăm finanţarea acestui proces: prin sumele alocate din Fondul pentru Tranziţie Justă, prin aplecarea către zona investiţională, pentru că, dacă nu o facem acum, va fi probabil prea târziu. (...) Vom continua cu strategia pe producţia de baterii, pe producţia de hidrogen şi utilizarea lui la nivel industrial pentru că sunt elemente importante. Din discuţiile cu mediul de afaceri, am reţinut că România are posibilitatea să îşi multiplice de patru ori PIB-ul până în 2040, dacă facem aceste strategii şi le implementăm azi".
(G.M.)
---
Actualizare LÁSLÓ BORBÉLY, CONSILIER DE STAT: "Sper ca săptămâna viitoare să avem în Guvern o strategie a economiei circulare"
Este posibil ca săptămâna viitoare să existe în Guvern o strategie a economiei circulare, a afirmat Laszlo Borbely, Consilier de Stat, Coordonatorul Departamentului de Dezvoltare Durabilă din cadrul Secretariatului General al Guvernului.
Domnia sa a spus: "Iată că finalizăm strategia economiei circulare a României. Am parcurs un drum lung, început în 2017 de o fundaţie din Cluj iar noi, împreună cu Ministerul Mediului am devenit parteneri. După aceea cu Ministerul Economiei şi, împreună cu aceste ministere, suntem pe ultima sută de metri şi sper ca săptămâna viitoare să avem în Guvern o strategie a economiei circulare. Dar greul abia de acum începe, pentru că avem obligaţia conform PNRR-ului să avem un plan de acţiune, până în septembrie anul viitor".
Laszlo Borbely a adăugat: "Cred că este foarte important să existe o coordonare la nivelul centrului Guvernului. Noi în departament avem nuclee, avem oameni pregătiţi, experţi (...) sunt 92 de oameni din diferite instituţii cu care am lucrat când am făcut strategia şi planul de acţiune. Aceştia sunt primii, dar vă anunţ că acum, la sfârşitul lunii septembrie, termină cursul post-universitar 160 de colegi din administraţia publică centrală, care vor fi primii experţi în dezvoltare durabilă. Şi avem ambiţia şi obligaţia ca prin PNRR - printr-un centru de excelenţă pe care-l vom finaliza (...) vom propune să avem acest centru de excelenţă începând din 2024, care va da studii, analize, expertiză - să avem 2.000 de experţi în dezvoltare durabilă până la sfârşitul anului 2026. Este foarte important, pentru că educaţia este de bază. Iar asta este o altă componentă unde am fost şi sper că vom fi foarte activi, în ceea ce priveşte învăţământul dual. Avem o creştere destul de spectaculoasă faţă de 2012, momentul în care am pornit, dar este loc de mai bine".
A.I.
---
Actualizare - Adrian Vascu, Senior Partner, Veridio: "Cuvântul strategie este compus din vorbe goale sau planuri care au rămas prin sertare"
Adrian Vascu, Senior Partner, Veridio: "Cuvântul strategie a devenit un substantiv compus din vorbe goale sau planuri care au rămas prin sertare. Anii 2020, pandemie, război ne-au arătat ce bine ar fi fost să avem strategii în domenii esenţiale: sănătate, educaţie, transport, agricultură, care să îşi producă efectele pentru nepoţii noştri".
---
Ziarul BURSA organizează a VIII-a ediţie a conferinţei "România - Strategia dezvoltării", în data de 15 septembrie 2022, începând cu ora 10:00, la hotelul Hilton Garden Inn Bucharest Old Town, sala Cişmigiu, din str. Doamnei nr. 12, Bucureşti.
Evenimentul se va desfăşura cu participare fizică, fiind transmis, în direct, pe site-ul www.bursa.ro, pe contul de Facebook al ziarului BURSA, pe canalul de Youtube BURSA, precum şi pe conturile de Facebook ale partenerilor media.