Una dintre realităţile economiei româneşti în perioada de criză arată că, în urmă cu patru ani, una din 30 de companii se afla în insolvenţă, iar astăzi, una din şapte companii este în această situaţie, a afirmat Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), subliniind că lucrurile în materie sunt extrem de complexe.
"Problema este că aceste insolvenţe blochează participanţii la economie, companiile nu îşi plătesc furnizorii, nu doar datoriile către bancă", a declarat oficialul ARB, menţionând că, în această situaţie, reluarea discuţiilor pe problema insolvenţei persoanelor juridice ar trebui să fie o urgenţă a factorilor de decizie din ţară, astfel încât să soluţioneze acest aspect cât mai curând posibil, mai precis acum, când trebuie aplicată legea în cauză, nu după criză, când nu va mai fi necesar.
Domnul Gheţea a precizat că insolvenţa companiilor nu mai este o problemă atât de mare pentru bănci, în condiţiile în care acestea îşi curăţă bilanţurile, ci pentru economie per ansamblu, întrucât o blochează.
Pe de altă parte, liderul ARB, care este şi preşedintele "CEC Bank", a făcut referire la creditarea IMM-urilor, care nu se află la un nivel mulţumitor, arătând că este necesară extinderea fondurilor de garantare. În prezent, spune domnia sa, numai 15% din IMM-urile de pe piaţă apelează la creditare.
"Băncile nu mai au voie să crediteze dacă nu au garanţii", a afirmat domnul Gheţea, adăugând: "S-a dovedit în timp, cel puţin din punctul de vedere al băncilor, că fondurile de garantare la care statul este acţionar majoritar sau unic nu sunt cele mai flexibile şi eficiente pentru că o companie de stat diferă foarte mult de una privată; nu este vorba de management, ci de modul în care este privită compania de stat din punctul de vedere al legislaţiei. O societate de stat trebuie să dea socoteală despre modul în care lucrează, astfel că se nasc blocaje inerente care nu se produc la fondurile private. În aceste condiţii, fondurile private de garantare existente în România trebuie să fie întărite".
Oficialul ARB a menţionat: "La nivelul Asociaţiei am luat în discuţie posibilitatea ca băncile să participe la crearea unui fond de garantare la care să avem şi o participare externă - Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Banca Europeană de Investiţii (BEI), Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei sau IFC. Astfel, garantarea va primi un nou impuls şi creditarea se va putea înscrie pe un trend ascendent mai abrupt".
În calitate de preşedinte al CEC, domnul Gheţea a afirmat că 42% din portofoliul de credite al acestei instituţii este alocat IMM-urilor, iar în primele zece luni ale anului curent, soldul creditelor acordate de CEC IMM-urilor a sporit cu 13%, faţă de 8%, cât a fost avansul pentru soldul total.
Transformarea "CEC Bank" din bancă comercială universală într-o bancă de investiţii este ineficientă, mai ales în condiţiile existenţei unei reţele de unităţi teritoriale foarte dezvoltate, a declarat Radu Graţian Gheţea, preşedintele ARB. Domnia sa a precizat: "Ni s-a sugerat în ultima vreme să devenim o bancă a IMM-urilor, a agricultorilor, o bancă de dezvoltare sau de alt tip, însă noi suntem o bancă comercială universală. Avem o reţea puternică de unităţi teritoriale, iar transformarea CEC într-o bancă de investiţii este ineficientă. O bancă specializată, în condiţiile economice de astăzi, nu mai are viabilitate nicăieri în lume".