Conflict între stat şi investitorii privaţi de la Băiţa

Compania de stat Băiţa SA se află acum în centrul unui scandal între autorităţi şi compania African Consolidated Resources, condimentat cu mineri blocaţi în subteran.

Aparent, disputa este legată de exploatarea calcarului în zonă, în parteneriat cu firme private, dar surse apropiate situaţiei ne-au spus că miza este preluarea licenţei de exploatare a resurselor polimetalice (cupru, aur, argint, metale rare). Băiţa are un potenţial de exploatare de 1,8 milioane de tone de cupru-argint-zinc-plumb-aur-tungsten-molibden minereu, la 6% echivalent cupru.

După ce peste 20 de mineri s-au blocat în mină în urmă cu două zile, Ministerul Economiei a anunţat că African Consolidated Resources SRL nu îndeplineşte condiţiile legale ca să se asocieze la licenţa deţinută de Băiţa SA. Autorităţile au precizat că Mineral Mining SA, firma aflată în faliment şi preluată de African Consolidated Resources SRL, are datorii la SC Băiţa SA (companie de stat) şi că documente necesare care să ateste capacitatea tehnică şi capacitatea financiară nu au fost prezentate.

African Consolidated Resources susţine că îndeplineşte condiţiile legale pentru asociere şi a cerut demisia prefectului de Bihor, Claudiu Pop, despre care spune că a diseminat mai multe informaţii false despre companie: "Minciunile oarbe cu care prefectul încearcă să-şi justifice acţiunile, nu numai că dezinformează publicul, însă periclitează şi imaginea companiilor African Consolidated Resources şi Vast Resources. Cetăţenii sunt dezinformaţi din cauza minciunilor făcute publice în presă de către prefectul Claudiu Pop. Vă facem cunoscut faptul că însuşi prefectul de Bihor minte, ascunzându-se în spatele Ministerului Economiei, prin comunicatul dat în cursul zilei de 26 august, în care susţine că atât African Consolidated Resources, cât şi Băiţa Bihor SA solicită asocierea pe licenţa «deţinută» de Băiţa SA pentru toate substanţele din această licenţă".

Conducerea Vast Resources ne-a declarat, ieri, că societatea doreşte să exploateze resursele miniere polimetalice în asociere pe licenţă cu SC Băiţa SA. "Urmează să preluăm compania privată Băiţa Bihor SA şi African Consolidated Resources, negocierile fiind finalizate", ne-au precizat reprezentanţii companiei.

Surse din Ministerul Economiei ne-au declarat că refuzul de asociere este cauzat de dosarele penale deschise anul trecut, în urma unui raport al Corpului de Control al Ministrului Economiei: "Procurorii investighează contractele de asociere ale companiei de stat cu firme private. Fostul director general al Băiţa SA, Maria Trip, a decis asocierea companiei de stat cu Băiţa Bihor SA. Numai că domnia sa este şi acţionar important în Băiţa Bihor SA, unde societatea Băiţa SA deţine un pachet minoritar de 6%. Este clar un conflict de interese, aflat acum în atenţia procurorilor. De asemenea, Băiţa Bihor SA a exploatat ilegal 500.000 de tone de calcar la suprafaţă, când licenţa este acordată doar pentru subteran".

Procurorii mai investighează şi cum au ajuns la societatea Mineral Mining active importante ale Băiţa SA, inclusiv cariere şi drumuri de acces, alături de licenţa de exploatare.

Sursele noastre afirmă că Băiţa SA şi Băiţa Bihor SA au o asociere pe licenţă pentru exploatarea calcarului. African Consolidated Resources şi Băiţa Bihor au, la rândul lor, un contract de parteneriat. În prezent, Băiţa SA exploatează dolomita şi Băiţa Bihor - calcarul.

Compania falimentară Mineral Mining a fost titulară a licenţei pentru polimetale, dar după intrarea în insolvenţă, licenţa a revenit la compania de stat, urmând ca asocierea să se refacă dacă societatea îşi va reveni. Sursele ne-au mai spus că licenţa a fost transferată către Mineral Mining printr-un ordin al fostului ministru al Industriilor, Dan Ioan Popescu, care a aprobat şi transferul activelor contra sumei de 4 milioane de dolari.

African Consolidated Resources, care este acum asociat unic al Mineral Mining, s-a angajat să plătească integral datoriile companiei, iar acţiunea urmează să fie aprobată şi de judecătorul sindic din dosar, conform surselor citate, care susţin că African Consolidated Resources condiţionează plata integrală a tuturor datoriilor dacă se reface asocierea pe licenţă cu Băiţa SA pentru exploatarea polimetalelor.

Sursele ne-au mai spus că Băiţa SA a contestat procesul de fuziune dintre African Consolidated Resources şi Mineral Mining.

Într-un comunicat remis redacţiei, reprezentanţii African Consolidated Resources susţin că între Băiţa SA şi Băiţa Bihor SA, în data de 18.03.2014, a fost încheiat contractul de asociere pe licenţă înregistrat la Băiţa SA cu nr. 6 din aceeaşi dată şi la Băiţa Bihor SA cu nr.99/ 18.03.2014, prin care aceasta din urmă are dreptul de a exploata calcar. Conform comunicatului citat, ANRM, prin adresa 239/11.05.2015 trimisă către Băiţa Bihor SA, subliniază faptul că aceştia din urmă au dreptul de a exploata calcar doar în "subteran".

"Aceste false declaraţii ascund în spatele lor protejarea societăţii Băiţa SA, care la momentul actual are înregistrate pe rolul Tribunalului Bihor patru cereri de deschidere a procedurii insolvenţei (dosar 202/111/2015). Pentru a se înţelege mai bine această situaţie, arătăm că în cazul în care Băiţa SA nu are o capacitate financiară de a susţine această licenţă, ea este obligată să transfere licenţa către Băiţa Bihor SA, adică asociatului pe licenţă, conform articolului nr. 3 din contractul de asociere pe licenţă", afirmă conducerea African Consolidated Resources, adăugând: "O altă dezinformare pe care Prefectul de Bihor a făcut-o publică este faptul că SC Băiţa Bihor SA ar fi acumulat o datorie la Băiţa SA de peste 7.000.000 lei, lucru total neadevărat. De altfel, menţionăm faptul că Băiţa Bihor SA a achitat dividente din profitul realizat spre Băiţa SA, în valoare de 122.180 Lei".

Compania susţine că atât prefectul Claudiu Pop, cât şi directorul Ovidiu Constantin Dăescu al SC Băiţa SA, au declarat că foloseşte minerii în calitate de armă de şantaj, acuzaţie pe care o respinge. "Venim în întâmpinarea acestei declaraţii cu argumente solide şi susţinem faptul că minerii s-au blocat de bunăvoie în subteran din moment ce nu le-au fost îndeplinite condiţiile umane de muncă, fiindu-le periclitată viaţa din cauza degradării echipamentelor", mai arată comunicatul African Consolidated Resources.

Societatea menţionează faptul că a înaintat o scrisoare de bonitate de la două bănci internaţionale în trei ocazii şi a fost înregistrată la Ministerul Economiei.

African Consolidated Resources susţine că presupusele datorii ale companiei Mineral Mining SA către SC Băiţa SA nu prezintă un caracter cert, lichid şi exigibil, deoarece dosarul penal în care este implicată compania Băiţa SA la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, cu nr. 916/2014 nu s-a concretizat, însă de-a lungul timpului SC African Consolidated Resources SRL a demonstrat disponibilitatea de achitare a datoriei faţă de SC Băiţa SA, punându-le la dispoziţie banii într-un cont escrow, banii blocaţi aflându-se în acest cont din data de 11.11.2014 şi rămaşi în cont la dispoziţie şi la ora actuală. "Mai mult, menţionăm faptul că societatea Băiţa SA foloseşte şi în prezent în procesul de producţie activele şi utilajele care aparţin societăţii Mineral Mining fără de care societatea Băiţa SA nu şi-ar putea desfăşura activitatea", mai susţine compania.

Ieri seară, reprezentanţii African Consolidated Resources ne-au transmis că numărul minerilor blocaţi în subteran a ajuns la 51, angajaţi ai African Consolidated Resources şi ai Băiţa SA.

Andrew Prelea, preşedinte şi director executiv al African Consolidated Resources şi Vast Resources deopotrivă, a declarat că "această criză prin care trecem reprezintă un interes primordial la nivel internaţional din moment ce acţionarii din Vast Resources au suferit o pierdere la Bursa din Anglia, unde, în cursul zilei de 26 august, în urma falselor declaraţii date de Prefectul de Bihor, am pierdut aproximativ 1,9 milioane de lire".

African Consolidated Resources este reprezentată în România de către Andrew Prelea şi Gabriela Dobrotă. Aceasta din urmă a fost director la combinatul chimico-metalurgic Phoenix şi ulterior director la SC Energo-Mineral Baia Mare, companie care a avut un parteneriat cu Roşia Poieni, actualul CupruMin.

Relaţia de afaceri dintre Cupru Min şi Energo Mineral SA s-a derulat între anii 2007 - 2009, când a fost încheiat un contract de asociere între Cupru Min şi consorţiul format din societăţile Cuprom SA Bucureşti, Energo Mineral SA Baia Mare (director fiind Gabriela Dobrotă) şi Ipronef SA Bucureşti, deţinut de oamenii de afaceri Horia Simu şi Horia Pitulea.

Simu şi Pitulea s-au angajat să investească 155 milioane de euro pentru retehnologizarea exploatării miniere de la Roşia Poieni.

În iulie 2009, după o încetinere a activităţii de nouă luni şi trimiterea în şomaj a 360 de persoane, Energo Mineral, Cuprom şi Ipronef au denunţat contractul cu SC Cupru Min SA, rămânând cu datorii de aproximativ 50 de milioane de lei faţă de Cupru Min.

Motivele invocate de Energo Mineral, unde director a fost Gabriela Dobrotă, au fost scăderea preţului cuprului pe piaţa internaţională şi refuzul renegocierii contractului de cooperare.

Energo Mineral SA avea ca acţionar cu 99,99% Energo Mineral Trading, restul acţiunilor fiind deţinte de Nordexo Manufacturing SRL, Răzvan Florin Calangiu, Horia Simu şi Horia Pitulea.

African Consolidated Resources a mai concurat, în anii trecuţi, pentru asocieri cu Remin Baia Mare şi Cupru Min. Însă autorităţile noastre nu au dus proiectul până la capăt.

Vast Resources deţine, conform site-ului propriu, 50% din Breckridge Investments (Pvt) Ltd (joint venture între Vast Resources and Grayfox Investments (Pvt) Limited). Breckridge deţine 100% din minele de aur Pickstone-Peerless Gold Mine Zimbabwe, despre care site-ul spune că se află într-un stadiu avansat de dezvoltare. Printre acţionarii importanţi în Vast Resources se nunmără TD Direct Investing - cu 5,88%, Hargreaves Lansdown Asset Management - cu 5,77%, Barclays Wealth Management (UK) - 4,59%.

•

Prefectul de Bihor, Claudiu Pop, a spus, ieri, că reprezentanţi ai ANRM (Agenţia Naţională de Resurse Minerale), au plecat spre Mina Băiţa pentru a discuta cu ortacii care protestează, el susţinând, de asemenea, referitor la intenţia celor două firme private de a-l da în judecată, că doar a transmis informaţii comunicate de Ministerul Economiei. Potrivit Mediafax, Claudiu Pop a declarat că el nu a făcut altceva decât să transmită informaţii despre situaţia de la Mina Băiţa comunicate de Ministerul Economiei şi de Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM). "Nu ştiu despre e vorba, nu am primit nimic de la ei (n.r. African Consolidated Resources). Ce am transmis eu este poziţia Ministerului Economiei şi ANRM, să dea în judecată cele două instituţii".

Peste 50 de mineri de la Băiţa erau blocaţi în subteran, ieri, iar alţi 50 protestau la suprafaţă, faţă de refuzul ANRM de a elibera o licenţă de exploatare a calcarului, în baza căreia să poată lucra.

Directorul comercial al societăţii private Băiţa Bihor SA, Lucian Popa, a declarat că ortacii nu vor ieşi din mină până când nu vor ajunge la ei pentru a discuta oficiali ai Ministerului Economiei şi ai Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM).

•

Contractul de asociere pe licenţa de exploatare substanţă calcar, între S.C. Băita S.A. şi Băiţa Bihor S.A., încheiat în data de 18.03.2014, a fost asumat, în calitate de director general al SC Băiţa SA, de doamna Maria Rodica Trip, acţionar majoritar la societatea Băiţa Bihor S.A, până pe data de 19 decembrie 2013, informează un comunicat de presă al Ministerul Economiei care ne-a fost transmis aseară, după închiderea ediţiei tipărite.

Instituţia susţine că favorizarea companiei Băiţa Bihor S.A rezultă, cât se poate de evident, din prevederile articolului nr. 3, din contractul de asociere pe exploatarea licenţei: "În cazul în care titularul, din orice motive, nu mai poate continua în mod cert şi definitiv activitatea miniera de exploatare din perimetrul Baita Plai, judetul Bihor, se obligă să transporte drepturile dobândite şi obligaţiile asumate prin licenţa de concesiune către Băiţa Bihor cu respectarea prevederilor legale aplicabile la momentul transferului ei."

Prin urmare, "doamna Maria Rodica Trip, în calitate de director general al societăţii Băiţa S.A. a acceptat inserarea unor clauze prin care se creează premisele ca, în cazul în care SC Băiţa SA nu va mai putea continua exploatarea licenţei datorită modului în care este administrată chiar de doamna Maria Rodica Trip această licenţă este transferată fără echivoc către S.C. Băiţa Bihor S.A, societate la care doamna Maria Rodica Trip a fost acţionar majoritar.

De menţionat este şi faptul că, în prezent, faţă de S.C. Băiţa S.A. este înregistrată o singură solicitare de deschidere a procedurii de insolvenţă (dosar 2002 / 111 / 2015), şi nu patru solicitări, aşa cum se afirmă într-un comunicat African Consolidated Resource", mai susţine ministerul.

În cazul solicitării făcute de compania African Consolidated Resources SRL de a se asocia la licenţă, aceste condiţii nu sunt îndeplinite, având în vedere faptul că SC Mineral Mining SA, firmă preluată de African Consolidated Resources SRL, are datorii la SC Băiţa SA, conform sursei citate, care a subliniat că asigurarea de către SC African Consolidated Resources SRL a unei sume de bani intr-un cont escrow nu atrage după sine şi plata datoriei faţă de S.C Băiţa S.A.

În 2014, activitatea societăţii Băiţa S.A a făcut obiectul unor verificări demarate de corpul de control al ministrului Economiei. În privinţa situaţiei economice şi financiare a societăţii S.C. Băiţa S.A., potrivit raportului corpului de control s-au constatat deficienţe grave în gestionarea activităţii, fiind sesizate organele judiciare competente. În acest sens a fost sesizată Direcţia Naţională Anticorupţie privind asocierea dintre S.C. Băiţa S.A., societate publică aflată în portofoliul Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului şi societatea privată Băiţa Bihor S.A., având în vedere existenţa unor indicii de săvârşire a unor fapte de natură penală. Alături de situaţiile sesizate organelor competente judiciare, mai există şi alte deficienţe în gestionarea patrimoniului societăţii, situaţii semnalate de asemenea organelor abilitate, mai spun reprezentanţii Ministerului Economiei.

Ei acuză că, în urma controlului efectuat, au constatat că din anul 2004 şi până în prezent, firma S.C. Băiţa Bihor S.A exploatează calcar în zăcăminte de suprafaţă în baza acordului de asociere pe licenţa de exploatare nr. 999/1999. "Această licenţă este o licenţă doar de exploatare minereuri de adâncime. Cu toate că ştiau că obţin dreptul de exploatare calcar prin asocierea asupra licenţei de exploatare nr 999/1999 doar asupra zăcămintelor de adâncime, reprezentanţii S.C Băiţa Bihor S.A au extras din carierele de suprafaţă aproape 500.000 de tone de calcar, însuşindu-şi astfel fără drept profitul realizat prin această acţiune. Şi această posibilă faptă de natură penală a fost sesizată organelor judiciare competente", precizează MECT.