CONFLICT RUSIA-OCCIDENT / EXPERŢI: "Ar trebui să facem un referendum pe subiectul Rusia-Ucraina"

Ţara noastră ar trebui să facă un referendum pe subiectul Rusia-Ucraina, sunt de părere unii analişti, care susţin că este necesar ca discuţiile începute, ieri, la Geneva între cele patru părţi - SUA, UE, Ucraina şi Rusia - să continue, pentru a se ajunge la o soluţie, la un compromis, privind situaţia din zona Rusiei.

Afirmaţiile analiştilor vin pe fondul declaraţiilor făcute, în ultimele zile, atât de politicienii noştri, cât şi de oficiali din Uniunea Europeană, în condiţiile în care preşedintele rus Vladimir Putin a spus, ieri, că speră să nu fie nevoit să trimită trupe în Ucraina.

Specialiştii susţin că ne aflăm în faza a doua a acestui conflict, după ce prima fază a fost un eşec: "În prima fază ar fi trebuit să se identifice paşii pe care urmează să-i facă Federaţia Rusă, să se negocieze şi să se ajungă la o soluţie, însă această fază a eşuat. "Costurile cu prevenţia sunt întotdeauna mult mai mari decât cele cu corecţia. Noi am ratat prevenţia şi suntem în faza de corecţie", ne-au spus sursele citate.

Acestea consideră că, în momentul de faţă, are loc "un fenomen de ordin psihologic, de apartenenţă la grup": "S-a creat un grup asemeni unor electroni în jurul NATO care crede că dacă îşi manifestă apartenenţa la această structură va fi şi protejat, ceea ce nu este aşa. Atât politicienii noştri, cât şi oficialii europeni sunt lipsiţi de experienţă, de expertiză, de raţiune şi de viziune".

Potrivit analiştilor noştri, Federaţia Rusă dispune de focoase nucleare foarte periculoase, iar dacă un singur focos nuclear va fi activat, România va fi distrusă, va fi mult mai rău decât la Hiroshima şi Nagasaki.

"Ne aflăm într-un moment în care dacă 200-300 de oameni vor mai fi ucişi în Ucraina, armata rusă poate intra în această ţară peste noapte. Pe cât se arată de vitează NATO, pe atât va fi de fricoasă, nu va avea curaj să contraatace Federaţia Rusă", sunt de părere specialiştii, care menţionează că NATO nu poate reacţiona decât în cazul în care ţara atacată este membru NATO, iar Ucraina nu este membru al acestei alianţe: "Rusia poate intra liniştită în Ucraina, pentru că NATO nu are în fişa sa de post să contraatace. Putin se joacă la nivel strategic".

În opinia surselor citate, există o posibilitate foarte mare să apară o greşeală, fie de o parte, fie de cealaltă, care să se transforme în pretext pentru ca războiul să izbucnească, iar noi să fim transformaţi în câmp de luptă.

Analiştii citaţi subliniază că, în situaţia din zona Rusiei nu există decât două alternative - negocierile diplomatice şi războiul -, iar dacă va fi ales războiul, "la forţele care există în prezent va fi sfârşitul lumii, ne vom întoarce cu zeci de ani înapoi".

• Putin: "Sper să nu fiu nevoit să trimit trupe în Ucraina"

Preşedintele rus Vladimir Putin a declarat, ieri, că decizia Kievului de a trimite armata împotriva separatiştilor pro-ruşi din estul Ucrainei în loc să dialogheze cu aceştia este "o crimă gravă".

Şeful Rusiei consideră foarte important debutul discuţiilor de la Geneva, subliniind: "Sper că se va ajunge să se înţeleagă spre ce abis se îndreaptă puterea de la Kiev şi că antrenează această ţară cu ea".

Putin a mai subliniat că nu există unităţi ruseşti în estul Ucrainei, recunoscând, pentru prima oară, că forţele ruseşti erau prezente în Crimeea în timpul referendumului din martie care a permis Rusiei anexarea peninsulei ucrainene.

Preşedintele rus şi-a exprimat speranţa că nu va fi nevoit să intre cu trupe militare în Ucraina: "Sper cu tărie că nu îmi voi exercita acest drept şi că suntem capabili să rezolvăm toate problemele presante de astăzi prin intermediului mijloacelor politico-diplomatice".

Referitor la solicitarea Transnistriei de integrare în Federaţia Rusă, Vladimir Putin a afirmat că "oamenii trebuie să aibă dreptul să-şi decidă singuri soarta".

Sovietul Suprem de la Tiraspol (legislativul) a cerut oficial, miercuri, autorităţilor de la Moscova, inclusiv preşedintelui Vladimir Putin, să recunoască independenţa Transnistriei.

• Ponta: "România va avea o poziţie perfect coordonată cu a Guvernului de la Chişinău"

În ceea ce priveşte o eventuală unificare a Transnistriei cu Rusia, premierul român Victor Ponta a apreciat, ieri, că ţara noastră va avea "o poziţie perfect coordonată cu a Guvernului de la Chişinău", adăugând că, pentru România, "cel mai important este modul în care sprijină Moldova, să nu fie prinsă în conflicte".

Întrebat ce se întâmplă dacă Rusia acceptă unificarea cu Transnistria, Victor Ponta a spus că ar fi, categoric, "o violare flagrantă a dreptului internaţional".

"România va avea o poziţie perfect coordonată, identică chiar, cu a Guvernului de la Chişinău. Am şi vorbit ieri (n.r. miercuri) cu domnul Leancă (n.r. Iurie Leancă), o să mă şi văd, într-o săptămână de acum încolo, şi vom sprijini fără niciun fel de ezitare poziţia Guvernului legitim al Republicii Moldova", a spus şeful Guvernului, citat de Mediafax.

Ponta consideră "foarte îngrijorătoare" declaraţia unui oficial transnistrean potrivit căreia Transnistria trebuie lăsată să îşi decidă singură soarta.

• Băsescu: "Punerea în discuţie a frontierelor recunoscute internaţional afectează direct pacea şi stabilitatea la nivel regional"

Preşedintele Traian Băsescu a solicitat Federaţiei Ruse să revină în cadrul angajamentelor asumate în instituţiile internaţionale şi să contribuie la stabilizarea situaţiei din regiune.

Şeful statului a declarat, ieri, că România este gata să sprijine identificarea unor soluţii adecvate, la solicitarea Republicii Moldova, pentru a asigura libera circulaţie a persoanelor, mărfurilor şi serviciilor în condiţiile legii şi ale normelor europene, pentru cetăţenii şi companiile din regiunea separatistă Transnistria.

Traian Băsescu a mai arătat: "România susţine consecvent principiile dreptului internaţional şi consideră că valorile democratice şi standardele europene de protejare a drepturilor minorităţilor naţionale oferă cadrul adecvat soluţionării preocupărilor de securitate din regiune".

Preşedintele ţării constată că în ultima perioadă au apărut o serie de luări de poziţie care încalcă principiile dreptului internaţional şi fundamentele sistemului de securitate în Europa: "Punerea în discuţie a frontierelor recunoscute internaţional este inadmisibilă şi afectează direct pacea şi stabilitatea la nivel regional. Mişcările revizioniste generate artificial din exterior reprezintă ameninţări directe la adresa suveranităţii şi integrităţii teritoriale a statelor şi nu pot fi soluţii pentru apărarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale".

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, într-o emisiune televizată, că, în opinia sa, Rusia urmăreşte să ajungă la gurile Dunării, până la braţul Chilia, menţionând: "După mine, Crimeea a fost ţinta zero, iar ţinta unu este revenirea la gurile Dunării, ceea ce înseamnă din Crimeea, uşor-uşor către Odessa şi până la braţul Chilia".

De asemenea, şeful statului a spus că România nu este în pericol să fie invadată.

În opinia oficialului român, federalizarea Ucrainei nu este o soluţie, deoarece s-ar ajunge la un nivel de autonomie atât de mare încât statul ucrainean "va fi blocat" în luarea unor decizii strategice.

"După părerea mea, cu forţa pe care o are Ucraina, dacă nu e invadată îşi va restabili ordinea în partea de est. (...) Putin nu are niciun interes să invadeze Ucraina, Putin are nevoie o Ucraină care să nu intre în UE sau în NATO. Statul se poate prăbuşi dacă nu îşi alege un preşedinte foarte repede, un preşedinte legitim. Eu sunt convins că preşedintele interimar nu a ordonat cu inima deschisă trupelor să restabilească ordinea în est, pentru că este un interimar", a declarat Traian Băsescu.

• MAE: "Decizia de a cere Rusiei recunoaşterea independenţei Transnistriei este o acţiune unilaterală şi neproductivă"

Decizia Sovietului Suprem de la Tiraspol de a cere Rusiei recunoaşterea independenţei Transnistriei este o acţiune "unilaterală şi neproductivă", reprezentând o sfidare la adresa integrităţii teritoriale a Republicii Moldova, a arătat Ministerul Afacerilor Externe (MAE).

"Astfel de iniţiative vin în contradicţie cu principiul fundamental al reglementării pe cale politică a problemei transnistrene, la care au subscris toţi participanţii în formatul de negociere 5+2 circumscris acestui dosar. Cu atât mai mult acum, în contextul evoluţiilor din Ucraina, este nevoie, din partea tuturor părţilor, de o abordare constructivă şi de reţinere de la orice acţiuni unilaterale care ar viza impunerea de soluţii cu ocolirea cadrului de negociere", menţionează un comunicat MAE.

Acesta informează că ministrul de Externe Titus Corlăţean a avut o convorbire telefonică, pe acest subiect, în cursul zilei de miercuri, cu omologul moldovean Natalia Gherman, în vederea coordonării demersurilor, dar şi cu Didier Burkhalter, preşedintele Confederaţiei Elveţiene, stat care asigură în 2014 preşedinţia în exerciţiu a OSCE.

• Duane Butcher: "România este un aliat cheie în regiunea Mării Negre, aflându-se în prima linie în această criză"

Însărcinatul cu afaceri al SUA la Bucureşti Duane Butcher a reiterat ieri, angajamentul Statelor Unite de a rămâne alături de România şi de aliaţii săi din cadrul NATO în faţa crizei regionale provocate de anexarea Crimeei de către Rusia, potrivit unui comunicat. Diplomatul american a arătat că România, un aliat cheie în regiunea Mării Negre, se află în prima linie în aceasta criză, iar partenerii americani anticipează "şi alte angajamente diplomatice şi vizite ale forţelor militare americane".

"Aşa cum sper că aţi văzut odată cu vizitele efectuate de navele USS Truxtun şi USS Donald Cook, cu numărul suplimentar de infanterişti marini de la baza Mihail Kogălniceanu şi cu sosirea avioanelor americane F-16, Statele Unite ale Americii rămân neclintite alături de România şi toţi aliaţii săi membri ai NATO în acest moment de criză", a mai spus oficialul, menţionând că desfăşurarea de exerciţii comune este "mai importantă decât oricând pentru relaţia bilaterală şi pentru parteneriatul NATO".

Însărcinatul cu afaceri al Ambasadei SUA şi ministrul Apărării Mircea Duşa, alături de premierul Victor Ponta şi autorităţi locale au participat, ieri, la Baza 71 Aeriană din Câmpia Turzii, la ceremonia de închidere a exerciţiului militar Dacian Viper 2014.

• Parlamentul European cere impunerea de sancţiuni economice Rusiei, inclusiv companiilor energetice

Parlamentul European (PE) condamnă acţiunile Rusiei în Ucraina, solicitând sporirea sancţiunilor împotriva oficialilor ruşi. PE cere impunerea imediată a sancţiunilor economice Rusiei, inclusiv companiilor energetice, potrivit unei rezoluţii a europearlamentarilor, adoptată ieri, prin care sunt condamnate acţiunile destabilizatoare ale Moscovei în regiune.

Parlamentul UE este "foarte îngrijorat de situaţia în continuă deteriorare şi de vărsarea de sânge din estul şi sudul Ucrainei", se arată în textul rezoluţiei, care cere Rusiei "să suspende imediat sprijinul acordat separatiştilor violenţi şi miliţiilor înarmate, conduse de forţele speciale ruseşti, şi să retragă trupele de la graniţa estică a Ucrainei".

Totodată, Parlamentul European solicită extinderea Misiunii speciale de monitorizare a OSCE de culegere de informaţii privind activităţi paramilitare atipice şi situaţia drepturilor omului în Ucraina.

Textul rezoluţiei mai cere ca misiuni ale Oficiului OSCE pentru Instituţii Democratice şi Drepturile Omului, Uniunii Europene şi Parlamentului European să observe alegerile prezidenţiale din Ucraina de la 25 mai, respingând orice presiune externă pentru amânarea lor.

De asemenea, Legislativul european solicită UE să sprijine Ucraina în cadrul organismelor internaţionale, dacă Kievul decide să dea în judecată Rusia pentru încălcarea suveranităţii şi integrităţii sale teritoriale.

Printre iniţiatorii rezoluţiei se numără şi europarlamentarii români Elena Băsescu, Monica Macovei şi Cristian Preda, din partea PPE, şi Adina Vălean de la ALDE.

• Marile companii europene fac lobby împotriva sancţiunilor impuse Rusiei

Marile companii europene încearcă să convingă guvernele statelor de care aparţin să nu impună sancţiuni economice Rusiei din cauza situaţiei din Ucraina, scrie publicaţia Financial Times (FT), citată de Itar-Tass. Determinarea Europei de a impune sancţiuni Rusiei economice dure se clatină sub lobby-ul marilor companii, care au avertizat autorităţile din ţările lor că gestul i-ar putea costa scump.

Publicaţia afirmă că liderii structurilor de lobby sunt gigantul petrolier BP din Marea Britanie, alături de un grup de companii printre care ENI Italia şi BASF Germania.

Potrivit FT, ENI susţine că Europa nu este în poziţia de a impune sancţiuni economice Rusiei din moment ce importă 30% din necesarul de gaze de la Gazprom.

Articolul mai menţionează şi că giganţii din SUA se opun unor sancţiuni aplicate Moscovei. Surse din congresul american spun că noile sancţiuni ar viza mai mulţi oameni de afaceri ruşi, dar şi o bancă rusă sau o companie a statului rus.