Experţii economici din întreaga lume se aşteaptă ca inflaţia să scadă treptat în 2023, conform celui mai recent studiu trimestrial realizat de Institutul Ifo din Germania şi Institutul Elveţian de Politică Economică, anunţă helsinkitimes.fi. Potrivit acestuia, rata inflaţiei la nivel mondial va ajunge la 7,1% în noul an, apoi la 5,8% anul viitor şi la doar 4,5% în 2026.
"Aşteptările de la începutul anului sunt încurajatoare, deoarece, în comparaţie cu trimestrul precedent, experţii văd rate ale inflaţiei oarecum mai scăzute", spune Niklas Porafke, cercetător la Ifo, adăugând: "Cu toate acestea, inflaţia rămâne la un nivel foarte ridicat".
Aşteptările inflaţioniste pentru 2023 sunt mult sub media globală în Europa de Vest (5,4%), America de Nord (5,2%) şi Asia de Sud-Est (5,3%), conform sursei citate.
"Creşterea de dobânzi efectuată de Banca Centrală Europeană (BCE) în decembrie a contribuit la atenuarea aşteptărilor inflaţioniste în Europa", mai spune Porafke.
BCE a majorat dobânda-cheie cu încă 0,5 puncte procentuale în decembrie, la 2,5%, aceasta fiind a patra creştere consecutivă.
În schimb, aşteptările inflaţioniste sunt deosebit de ridicate în Asia de Sud (23%), America de Sud (25%), Africa de Nord (32%) şi Africa de Est (puţin sub 35%), conform sondajului realizat în decembrie pe un eşantion de 1.537 de experţi din 133 de ţări.
• Inflaţia anuală din zona euro a scăzut peste aşteptări în decembrie
Rata anuală a inflaţiei în zona euro a înregistrat o scădere peste aşteptări în decembrie, dar inflaţia de bază a crescut, sporind presiunile asupra Băncii Centrale Europene de a ţine sub control o inflaţie care este de aproape cinci ori peste ţinta sa de 2%, conform Reuters.
Potrivit unei estimări preliminare publicate vineri de Eurostat, rata anuală a inflaţiei în zona euro a încetinit la 9,2% în decembrie, de la 10,1% în luna precedentă. Cifra anunţată de Eurostat este mai bună decât estimările analiştilor, care mizau pe o creştere a preţurilor de 9,7%, notează Agerpres.
Scăderea inflaţiei în zona euro se explică mai ales prin faptul că preţurile energiei au înregistrat un avans de 25,7% în decembrie, semnificativ mai mic decât cel de 34,9% consemnat luna precedentă. În schimb, inflaţia preţurilor alimentelor a continuat să accelereze, de la 13,6% în noiembrie, la 13,8% în decembrie.
De asemenea, datele Eurostat arată că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile bunurilor volatile, precum energia şi alimentele, a continuat să crească până la 6,9%, la 6,6% în noiembrie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară.
În rândul ţărilor din zona euro, cea mai ridicată inflaţie se înregistrează în ţările baltice, toate cu o creştere a preţurilor de peste 20%, în frunte fiind Letonia (20,7%), Lituania (20%) şi Estonia (17,5%). La polul opus, cea mai redusă creştere a preţurilor se înregistrează în Spania (5,6%).
În cele mai recente prognoze, BCE se aşteaptă ca rata inflaţiei în zona euro să se situeze la 8,4% în 2022, la 6,3% în 2023 şi la 3,4% în 2024.
Potrivit datelor publicate vineri de Comisia Europeană, citate de Reuters, încrederea în economia zonei euro s-a îmbunătăţit în decembrie, pentru prima dată de la izbucnirea războiului din Ucraina, pe fondul sporirii optimismului în toate sectoarele şi a declinului aşteptărilor inflaţioniste.
Conform sursei citate, indicele de încredere în economie (ESI) a crescut la 95,8 puncte în decembrie, de la 94 de puncte luna precedentă. Cifra comunicată de Executivul comunitar diferă de estimările analiştilor, care se aşteptau la un avans de până la 95 de puncte. Este prima creştere de la nivelul record de 114 puncte înregistrat în februarie, luna în care Rusia a invadat Ucraina.
În industrie, încrederea s-a îmbunătăţit de la minus 1,9 puncte în noiembrie, la minus 1,5 puncte luna precedentă, în timp ce încrederea în sectorul serviciilor, responsabil pentru două treimi din PIB-ul zonei euro, a urcat peste aşteptări, la 6,3 puncte, de la 3,1 puncte.
În decembrie, a sporit încrederea în rândul consumatorilor, retailerilor şi companiilor din industria construcţiilor, ceea ce semnalează că aşteptata încetinire a economiei în trimestrul al patrulea din 2022 şi primele trei luni din 2023 va fi moderată.
În plus, indicele privind aşteptările inflaţioniste în rândul consumatorilor în următoarele 12 luni a scăzut la 23,7 puncte în decembrie, de la 29,9 puncte luna precedentă, în timp ce indicele privind aşteptările din industrie referitor la preţurile de vânzare a scăzut la 38,4 puncte, de la 40,4 puncte luna precedentă.
• Gita Gopinath, FMI: "În SUA nu a fost depăşită, încă, perioada de inflaţie ridicată"
Inflaţia în Statele Unite ale Americii "nu a depăşit încă" nivelul ridicat şi este prea devreme ca Rezerva Federală a SUA (Fed) să declare victoria în lupta contra preţurilor în creştere, spune Gita Gopinath, prim-adjunct al directorului general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), într-un interviu acordat Financial Times (FT), transmite Reuters.
Oficialul FMI a cerut Fed să continue anul acesta majorarea dobânzilor.
Este important ca Fed "să menţină politica monetară restrictivă până când un declin durabil, definit, al inflaţiei" este evident în cazul salariilor şi al industriilor care nu au legătură cu alimentele sau energia, a subliniat Gopinath, notează Agerpres.
Oficialul FMI a adăugat: "Dacă observăm indicatorii de pe piaţa forţei de muncă şi componentele inflaţiei, cred că este clar că nu a fost depăşit încă nivelul ridicat al inflaţiei".
Cotaţia futures a gazelor naturale cu livrare în luna februarie era de 69 de euro pentru un Megawatt-oră vineri, în deschiderea sesiunii de la Bursa din Amsterdam. Preţul a urcat ulterior până la 77,8 euro, iar la ora 16.03 atingea 69,59 euro.
..................................
Preţul futures al barilului de petrol Brent cu livrare în luna martie a crescut cu 1,4% în a doua parte a zilei de vineri, la ICE Futures Europe, atingând 79,77 dolari. La Nymex SUA, preţul petrolului West Texas Intermediate (WTI) cu livrare în februarie a urcat cu 1,6%, la 74,86 dolari barilul la ora locală 11.03.
Compania petrolieră anglo-olandeză Shell a anunţat vineri că va plăti circa două miliarde de dolari (aproximativ 1,9 miliarde de euro) impozite extraordinare în Uniunea Europeană şi Marea Britanie, aferente anului 2022, relatează agenţia EFE. Acestea corespund modificărilor introduse în UE şi Marea Britanie, începând din septembrie, pentru impozitarea câştigurilor extraordinare pe care companiile de petrol şi gaze le-au obţinut graţie preţurilor ridicate ale materiilor prime, la nivel global.
Aceste două miliarde de dolari se vor adăuga celor 360 de milioane de dolari taxe neaşteptate, pe care compania le-a anunţat deja investitorilor, au precizat reprezentanţii Shell, potrivit Agerpres.
..................................
Cotaţia futures a aurului cu livrare în februarie a crescut cu 1,5%, la 1.867,80 dolari uncia vineri, la Comex New York, la ora 11.02, cea spot - cu 1,6%, la 1.862,76 dolari/uncie.
..................................
Preţul grâului cu livrare în luna martie a crescut cu 0,2% vineri, la Bursa din Chicago (CBOT), ajungând la 7,48 dolari/buşel la ora 11.00, cotaţia porumbului cu livrare în martie - tot cu 0,2%, la 6,53 dolari/buşel.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.01.2023, 09:14)
Nu are cum!
Aia reala!
Eu ma uit la datele bancii centrale si vad formarea nominala de "s-curve" -unde abea a inceput din 2020 codita s-ului!
am avut platou intre 2010-20218 si de atunci avem formare de S-curve!! - 2019 2020 a fost inchiderea S-ului la partea de sus.
Exact din 2020-2020 a inceput alt ciclu de ascensiune!
vedem cat rezista cine rezista in piata!
Guvernul Romaniei Reuseste si tura asta sa dea rateuri in anticipatie nevoi reale in piata pe unele segmente - cred ca intentionat in forma de cartel sau monopol cu unii capitalisti ce restrang artificial oferta - ca sa impinga artifical costurile peste rastogolire de datorie formata in sistem = adica sa o poat achita sau rastogoli pe carca "cumparatorului".
s c cret
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.01.2023, 09:16)
Uitam!
Iar in RO ne va spune COTATIA NOMINALA A AURULUI - Pret nominal Energie - Uranium!!!
Cat continua "Distractia" si cand se "opreste".
s c cret
2. fără titlu
(mesaj trimis de Ioan în data de 09.01.2023, 09:47)
In Romania, unde mai mult de jumatate din oameni dau toate veniturile pe mancare si utilitati, care au un indice de crestere a preturilor intre 25% si 60%, vin inadecvatii astia care ne conduc si ne aburesc cu inflatie de 15% folosind probabil aceiasi algoritm si indicatori ca in Germania.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.01.2023, 15:01)
Sau Rusia!
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 09.01.2023, 10:57)
Sa scada putin inflatia e posibil, sa zicem de la "18%" la "14%"(cu ghilimele pt ca nici intr-un caz nu asta e realitatea la ceea ce chiar cumperi lunar). Dar n-au zis ca o sa dispara inflatia. Carnea de porc cea mai ieftina la supermarketuri de exemplu era 17 lei kg , acum e 29. Poate va creste la "numai" 45 de lei, stii adica nu chiar dublu.
3.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de ggg în data de 09.01.2023, 15:19)
carne de porc in viu la micii producatori e 17lei, supermakertul nu are monopol
3.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.01.2023, 15:49)
domnul comenturi cretine anunta cu 2 ani in spate ce are sa loveasca.
Am anuntat chiar si carne la 100 lei per kg!
Si inca imi mentin afirmatia plasata in viitor!
sa vezi nazdravanie pana unde merge politca gov cu banca centrala la active ca procent din pib = balonare.
nu e a buna treaba = inseamna costuri elevate pentru toti in piata ca sa se plateasca distractia din trecut.
Chinul abea incepe; el nu este consumat!
Preturile in lei se vor putea masca doar daca se pune euro in circulatie ce va duce ia nominal pre exemplu: eugenie in trecut 0.2 - 0.3 bani la 0.3 euro centi.
ce va face iar conversia la carne in 8-10 euro cum era in trecut 8 - 10 lei.
stie banca centrala si gov sa se joace cu balanta in defavoarea cetatenilr, oferind cicluc putina bunastare si restul chin.
acum urmeaza ciclul de "bunastare aparenta" in pret betoane in timp ce populatia saracita se va inchesuii care cum poate pe unde sa doarma si sa munceasca.
Halal boom economic cu efectele lui.
s c cret
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.01.2023, 16:23)
stai jos ca esti beat !
3.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.01.2023, 16:50)
sa vezi ce beat am fost cand am anuntat boom in pret energie si utilitati!
si atunci tot beat am fost!
Stai ca cica gov va activa total in piata costurile incepand cu 2024!
sa vezi atunci pret gaze, energie ca in italia si spania!
Romania te iubesc!
s c cret
3.5. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 09.01.2023, 16:53)
vorbesti de stocurile trecute.
Inflatia pretului la energie are lag pe lant pa produse finale vandute!
Am vazut si eu socul scurt de deflatie din supermarketuri, am facut si poze la preturi ca sa compar exact cu socul de corectie din piata de credit =ce s-au suprapus perfect.
Acum nu mai lasa gov sa cada, cu orice pret pe minim 4-5 ani!
Deci inflatie la tot ce misca, inoata, pluteste, taraste si zboara!
s c cret
4. Nu la noi
(mesaj trimis de anonim în data de 09.01.2023, 16:34)
La noi inflatia nu poate sa scadă deoarece deficitul bugetar dar mai ales cel comercial, sunt mult prea mari, plus structura cheltuielilor statului este cea mai rigida din lume : 90% pensii + salarii, plus cheltuielile cu dobânzile 30 miliarde pe an, adică 3% din PIB !!!!!!! Ce faci cu 7% rămase? Cumperi arme expirate...