Confruntarea SUA-China intră pe o nouă turnantă

Confruntarea celor două mari puteri ale lumii a intrat, la finele săptămânii trecute, pe o nouă turnantă, odată cu prima întâlnire oficială la nivel înalt dintre noua administraţie americană şi principalii diplomaţi chinezi. Sesiunea de discuţii, ţinută pe tărâmurile reci ale Alaskăi, a început destul de aprins, cu oficialii celor două ţări criticând într-un mod neaşteptat politicile părţii adverse, o dovadă a tensiunii ce guvernează relaţia bilaterală, după cum scrie Reuters.

Dialogul a fost precedat de o vizită oficială a diplomaţilor americani în Asia la aliaţii japonezi şi sud-coreeni şi de declaraţii clare de intenţie din partea SUA cu privire la poziţia sa asupra unor probleme de securitate internaţională cum ar fi problema taiwaneză sau situaţia din Hong Kong, probleme pe care China le consideră probleme interne. Pe lista de discuţie a fost inclusă de partea americană şi situaţia din Xinjiang, unde China "re-educă" minoritatea uigură în lagăre de concentrare.

"Vom discuta despre îngrijorările noastre puternice cu privire la acţiunile Chinei, inclusiv în Xinjiang, Hong Kong, Taiwan, cu privire la atacurile cibernetice asupra Statelor Unite şi eforturile de costrângere economică aplicate aliaţilor noştri", a afirmat secretarul american de stat Antony Blinken în deschiderea discuţiei, care s-a transformat rapid într-un schimb de replici acid şi de lungă durată în faţa presei.

"Fiecare din acţiunile acestea pune în pericol ordinea bazată pe reguli care menţine stabilitatea globală", a spus Blinken.

De notat că diplomaţii administraţiei Biden au transmis încă de la inaugurea noului preşedinte că vor urmări o schimbare de comportament din partea Chinei, care a exprimat iniţial speranţă cu privire la posibilitatea resetării relaţiei dintre cele mai mari economii ale lumii. Relaţia dintre cele două superputeri s-a deteriorat puternic sub predecesorul lui Biden, preşedintele Donald Trump.

Principalul diplomat chinez, Yang Jiechi, i-a răspuns lui Blinken cu un discurs de 15 minute în chineză (partea americană a aşteptat finalul discursului pentru traducere) în care a atacat "încercata democraţie americană" şi "tratamentul deficitar aplicat minorităţilor din SUA" şi a criticat politica externă şi comercială a Statelor Unite.

"Statele Unite îşi folosesc forţa militară şi hegemonia financiară pentru a-şi prelungi jurisdicţia şi pentru a suprima alte ţări", a acuzat Yang, adăugând că SUA "abuzează de aşa-numitele noţiuni de securitate naţională pentru a obstrucţiona schimburi comerciale normale şi pentru a incita unele ţări să atace China".

De-a lungul monologului lui Yang, consilierul pentru securitate naţională al SUA Jake Sullivan şi alţi oficiali din delegaţie şi-au transmis reciproc mai multe foi. La sfârşit, Blinken a ţinut jurnaliştii în încăpere pentru a putea răspunde public.

Astfel, declaraţiile de deschidere care în general nu ţin mai mult de câteva minute au durat mai bine de o oră, iar delegaţiile celor două părţi aproape se încăierau când se punea problema ieşirii presei din sală.

Ulterior, Statele Unite au criticat China de demagogie, iar media de stat chineză a acuzat oficialii americani pentru că au vorbit prea mult şi au fost "inospitalieri".

Ambele părţi s-au acuzat reciproc că au încălcat protocolul diplomatic, un oficial american spunând că cele două părţi au fost de acord iniţial cu două minute de declaraţii deschise în faţa presei.

Cu toate acestea, cele două delegaţii au revenit la masa discuţiilor pentru o nouă sesiune târzie, iar un oficial al administraţiei Biden a precizat pentru Reuters că discuţiile ulterioare, care au trecut de cele două ore iniţial alocate, au fost de "substanţă, serioase şi directe".

"Am folosit sesiunea, aşa cum planificaserăm, să ne expunem interesele şi priorităţile, iar partea chineză a făcut acelaşi lucru", a mai spus oficialul.

Deşi mare parte din strategia cu privire la China a administraţiei Biden este încă sub construcţie, aici fiind inclusă şi situaţia tarifelor pe importuri aplicate de administraţia Trump, diplomaţii americani au pus până acum un accent mai puternic pe abuzurile Chinei în materie de drepturi ale omului. China, la rândul ei, s-a opus în mod clar oricărei acuzaţii cu privire la Taiwan, Hong Kong şi Xinjiang, pe care le vede drept probleme de politică internă.

Tot cu puţin timp înainte de întâlnirea de săptămâna trecută administraţia americană a luat o serie de decizii împotriva Chinei, printre care revocarea licenţelor companiilor chineze de telecomunicaţii care activează pe piaţa americană sau updatarea sancţiunilor aplicate asupra unor oficiali chinezi în relaţie cu atacul asupra democraţiei şi drepturilor cetăţenilor din Hong Kong.

Diplomaţii americani au mai transmis părţii chineze în cadrul întâlnirii de săptămâna trecută că Washingtonul este dispus să colaboreze cu Beijingul pe subiecte de interes comun cum ar fi politicile de mediu sau pandemia de coronavirus. Blinken a spus că Washingtonul speră ca Beijingul să-şi folosească influenţa asupra Coreei de Nord în eforturile de denuclearizare a peninsulei coreene.

De amintit că relaţia bilaterală dintre primele două economii ale lumii s-au deteriorat puternic sub administraţia condusă de preşedintele Donald Trump. Cele două ţări au pornit un război comercial, care s-a extins ulterior în teritoriul tehnologiei, conflict care a dus sectorul manufacturier global - inclusiv industria românească - în recesiune timp de mai bine de un an de zile.

Disputa comercială dintre cele două ţări a intrat într-o zonă de linişte când cele părţi au semnat un acord comercial în primă-fază în ianuarie 2020, acord care a eliminat posibilitatea majorării tarifelor vamale de către SUA însă a permis păstrarea celor deja impuse. Tensiunile s-au intensificat odată cu pandemia de Covid-19, izbucnită în China, însă au fost ţinute până recent la foc mocnit având în vedere severitatea crizei sanitare din Statele Unite.

Fostul preşedinte american Donald Trump şi oficiali de rang înalt din domeniul securităţii naţionale ai Statelor Unite sunt citaţi de jurnalistul Bob Woodward, în cartea lui din 2020 "Rage", ca spunând că China a lăsat SARS-Cov2 să iasă în afară pentru a nu fi singura ţară afectată economic de perioada de lockdown.

"Cred că ce s-ar fi putut întâmpla este că le-a scăpat din mână şi nu a vrut (preşedintele chinez Xi Jingping - n.r.) să-l ţină (to contain - eng.) departe de restul lumii pentru că l-ar fi pus într-un dezavantaj foarte mare. Şi deja îi băteam foarte rău pe comerţ", i-a spus Trump lui Woodward pe 22 mai 2020.

La începutul crizei sanitare mondiale guvernul chinez a încercat să ascundă severitatea îmbolnăvirilor cu Covid-19. Un exemplu al duplicităţii factorilor de decizie de la Beijing a fost publicarea de către un laborator chinez a secvenţei genetice a noului coronavirus şi retragerea sa după câteva ore, angajaţii laboratorului fiind ulterior ameninţaţi. Un altul este faptul că guvernul chinez a închis cu totul transportul intern în ianuarie - inclusiv cel aerian - pentru ca boala să nu ajungă la Shanghai sau Beijing, însă în acelaşi timp cursele internaţionale de linie din Wuhan spre Singapore, Londra şi întreaga Europă erau încă funcţionale.

De altfel şi preşedintele rus Vladimir Putin este citat de Woodward ca spunându-i lui Trump că "China este cea mai mare ţară scăpată de sub control de pe planetă".