CONSILIERUL PREZIDENŢIAL COSMIN MARINESCU: "În 2017 creşterea economică ar putea fi susţinută către un maxim de 4,5%"

Actualizare 19:15 Sorin Grindeanu: "Abordăm cu maximă responsabilitate construcţia bugetului, pentru a pune în aplicare măsurile asumate în programul de guvernare"

Construcţia bugetului pentru 2017 este abordată "cu maximă responsabilitate", iar obiectivul principal este acela de a pune în aplicare măsurile asumate în programul de guvernare, în condiţiile încadrării în limita deficitului bugetar de 3% din PIB, afirmă premierul Sorin Grindeanu, într-un comunicat emis de Executiv.

Premierul Sorin Grindeanu şi ministrul Finanţelor Publice, Viorel Ştefan, au prezentat astăzi preşedintelui României, Klaus Iohannis, în cadrul întâlnirii de lucru de la Cotroceni, datele furnizate de Comisia Naţională de Prognoză care stau la baza elaborării proiectului de buget pentru anul 2017.

Şeful executivului a afirmat: "Abordăm cu maximă responsabilitate construcţia bugetului pentru 2017, cu obiectivul principal de a pune în aplicare măsurile asumate în Programul de Guvernare, în condiţiile încadrării în limita deficitului bugetar de 3% din Produsul Intern Brut. De asemenea, avem în vedere măsuri care să susţină continuarea ritmului de creştere economică, astfel încât dezvoltarea economiei să fie resimţită în mod concret de oameni".

Premierul a precizat, totodată, că la elaborarea bugetului pentru anul acesta, o prioritate a Guvernului este să asigure Armatei 2% din PIB, conform angajamentelor asumate de România în relaţiile cu NATO.

(J.F.)

--------

Este esenţial ca bugetul României pentru 2017 să fie unul solid, credibil, motiv pentru care construcţia bugetară trebuie să fie una realistă, care să fie validată de dinamica evoluţiilor economice din realitate, a declarat consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu, prezent la întâlnirea preşedintelui Iohannis cu premierul Sorin Grindeanu şi cu ministrul finanţelor Viorel Ştefan.

Domnia sa susţine că, în cadrul Departamentului pentru Politici Economice şi Sociale al Administraţiei Prezidenţiale au fost realizate o serie de calcule şi evaluări, discutate şi în cadrul întâlnirii de astăzi de la Palatul Cotroceni.

Pe pagina sa personală, consilierul prezidenţial a precizat: "Măsurile recent adoptate au un impact bugetar brut de circa 8,5 miliarde lei, conform actelor normative adoptate săptămâna trecută de către Guvern şi Parlament. Acest impact se va adăuga la deficitul bugetar de 2,96% din proiectul de buget al fostului Guvern. Este vorba de un impact bugetar brut, care se va ajusta potrivit efectelor de runda a doua care apar în economie, urmare a injectării în economie a unui stimul fiscal-bugetar. Importantă este însă amploarea efectelor de runda a doua, în funcţie de care se ajunge la impactul bugetar net. De aceea este esenţială prognoza de creştere economică ce va fundamenta bugetul. Atragem atenţia că majoritatea prognozelor economice (Comisia Europeană, FMI, Banca Mondială, BERD etc.) iau în considerare un ritm de creştere diminuat semnificativ faţă de 2016. Se ştie că anul 2016 a fost vârful creşterii în toate prognozele economice, pe fondul unui impuls fiscal semnificativ, de circa 3% din PIB, care a fost injectat în economie anul trecut şi care a ridicat creşterea economică la 4,8%. În condiţiile impulsului fiscal actual, de circa 1% din PIB, apreciem că în 2017 creşterea economică ar putea fi susţinută către un maxim de 4,5%. În acest sens, este de dorit să avem o prognoză economică realistă, care să nu pună ulterior execuţia bugetară în dificultate, în raport cu bugetul programat.

Potrivit evaluărilor noastre, bugetul pentru 2017 are nevoie de o ajustare de minim 0,5% din PIB, astfel încât angajamentele să fie respectate şi să putem avea un buget credibil.

Trebuie să recunoaştem, totuşi, că economia şi bugetul au fost impactate cu foarte multe măsuri fiscal-bugetare, într-un interval scurt de timp, în doi ani consecutivi. Poate că ar fi fost indicat să existe măcar 1-2 ani de respiro, de predictibilitate, astfel încât economia să absoarbă politicile, prin investiţii, ajustări structurale şi evoluţii sustenabile. În acest sens, calitatea creşterii economice este chiar mai importantă decât ritmul, de unde şi nevoia de responsabilitate a Guvernului în planul politicilor publice".