CONSILIERUL PREZIDENŢIAL COSMIN MARINESCU ŞI-A LANSAT PAGINA PERSONALĂ "Să nu mai facem deficite în anii de boom economic"

Actualizare 13:25 Lucian Isar: "Reducerea costului datoriei companiilor de stat şi reducerea temporară a «sifonării» din instituţiile de stat, soluţii ca deficitul să rămână sub 3%"

Reducerea costului datoriei companiilor de stat, amnistia fiscală, obţinerea de dobândă la aurul deţinut de statul român şi reducerea temporară a "sifonării" din companiile şi instituţiile de stat, inclusiv prin scoaterea din procedura de insolvenţă, sunt câteva din măsurile identificate de economistul Lucian Isar pentru ca deficitul bugetar să rămână, anul acesta, sub 3% din PIB.

Lucian Isar a scris, pe blogul său: "Nu cred că multă lume se întreabă cum va sta România în 2017 cu deficitul bugetar sub 3%. Pentru cei care totuşi se întreabă, mai jos câteva soluţii simplu de înţeles:

- urgentarea aprobării implementării prin lege a Directivei Europene privind eliminarea unor practici de erodare a bazei de impozitare;

- ajustarea nivelului "redevenţelor" la media europeană;

- reducerea temporară a sifonării din companiile şi instituţiile de stat, inclusiv prin scoaterea din procedura de insolvenţă;

- reducerea costului finanţării datoriei statului de vreme ce beneficiezi ca stat de independenţă monetară şi de inflaţie negativă;

- reducerea costului datoriei companiilor de stat;

- obţinerea de dobândă la aurul deţinut de statul român;

- folosirea apelului la moralitatea sponsorilor plătitori de taxe şi impozite reduse (e.g. dacă sectorul beneficiază de fiscalitate redusă măcar taxele pe muncă să le plătească);

- amnistia fiscală;

- urmărirea cinstită a îndeplinirii clauzelor de off-set şi a îndatoririlor din contractele de privatizare a companiilor de stat;

- atragerea de fonduri europene şi decontarea susţinută în avans a proiectelor, pentru că a trecut perioada în care era în linie cu politică de partid să sabotezi absorbţia".

"Dacă guvernanţii nu au chef să urmeze rutele menţionate mai sus pot oricând să ceară iar conducerii BNR să folosească niscaiva contabilitate creativă asemănător anului 2012. Au fost «numiţi» de Ponta în 2014, dar puţin probabil să nu asculte de Dragnea în 2017", conchide Lucian Isar.

(S.A.)

-----------

Ţara noastră are nevoie de o viziune economică sănătoasă, una pe termen lung, dublată de responsabilitatea decidenţilor de politică economică, susţine consilierul prezidenţial Cosmin Marinescu într-un articol publicat pe pagina sa personală cosmin-marinescu.ro.

Domnia sa consideră necesară consolidarea încrederii în instituţiile şi în politicile economice, care trebuie gândite dincolo de orizontul ciclurilor electorale: "De exemplu, un semn de responsabilitate pentru dezvoltarea României este să ieşim definitiv din capcana politicilor prociclice, adică să nu mai facem deficite în anii de boom economic, aşa cum a fost cazul înainte de criză.

Decidenţii statali trebuie să gândească pe termen lung şi să facă pe termen scurt exact ceea ce este corect să se întâmple pe termen lung. Avem nevoie, în acest sens, de o guvernare realistă, care să transceadă termenul scurt şi latura cantitativă, în favoarea termenului lung şi a abordărilor calitative.

Ori aceasta înseamnă consecvenţă pe calea reformelor structurale, transparenţă şi simplificare fiscală, decuplarea clientelei politice de la banul public, reducerea birocraţiei şi creşterea libertăţii economice, deci, în esenţă, regândirea profundă a relaţiei dintre stat şi cetăţean. O economie sănătoasă trebuie să prospere în sens calitativ, prin productivitate şi competitivitate, căci de aici va veni prosperitatea durabilă".

În opinia domniei sale, prosperitatea nu se poate construi pe deficite bugetare şi datorie publică, pe stimularea artificială a consumului, care înseamnă orientare pe termen scurt, iar politicile financiar-monetare nu pot ţine locul, la nesfârşit, reformelor reale, structurale.

Domnia sa susţine că ţara noastră trebuie să se aşeze pe un trend de creştere sustenabilă, având la bază un nou model de dezvoltare economică care să integreze trei aspecte specifice: problema proprietăţii şi a economiei de piaţă - care este definitorie tranziţiei; problema armonizării instituţionale - specifică aderării europene; problema creşterii nesustenabile şi a iresponsabilităţii financiare - atât de evidente în condiţiile recentei crize economico-financiare.

România este una dintre ţările Uniunii Europene care, din păcate, reversează trendul de consolidare fiscală din perioada post-criză, susţine Cosmin Marinescu avertizând că, în perioada 2015-2017, abaterea deficitului bugetar pare a fi una dintre cele mai mari: "Nu trebuie să uităm lecţiile recentei crize, nu trebuie să neglijăm ceea ce semnifică deficitul bugetar pentru calitatea guvernanţei economice. Practic, deficitele sunt un fel de notă de plată prin care guvernele transferă, în viitor, costul beneficiilor actuale. Aşa se explică tentaţia pentru deficite, care în UE a generat criza datoriilor suverane".

Consilierul prezidenţial spune că, în ciuda unor realizări în planul producţiei, consumul este, totuşi, principala noastră sursă de creştere. În acest context, esenţială este revigorarea investiţiilor atât private, cât şi publice, este de părere Cosmin Marinescu, precizând că se impune, cu prioritate, îmbunătăţirea capacităţii administrative a autorităţilor: "Aceasta este esenţială, în special pentru implementarea proiectelor majore de infrastructură - situaţie care pare a fi, în continuare, călcâiul lui Ahile în sectorul public".

În opinia domnului Marinescu, în următorii ani, pentru ţara noastră este foarte importantă competitivitatea externă.

Anul trecut, exporturile româneşti au depăşit 40% din PIB, însă ritmul de creştere a exporturilor s-a înjumătăţit. În acelaşi timp, pe fondul creşterii consumului, importurile au crescut cu un ritm accelerat, dublu decât cel al exporturilor, ceea ce a adâncit deficitul comercial şi presiunile asociate acestuia.