Consiliul De Administraţie al BNR a adoptat deciziile de politică monetară

Membrii Consiliului De Administraţie al Băncii Naţionale a României, prezidat de Mugur Isărescu, au discutat şi adoptat deciziile de politică monetară, în cadrul şedinţei din 8 noiembrie.

Potrivit minutei şedinţei BNR, publicată astăzi, rata anuală a inflaţiei s-a redus în septembrie la 4,62 la sută, de la 5,10 la sută în august, coborând astfel sub nivelul de 4,94 la sută atins în luna iunie a acestui an. Tendinţa descendentă din trimestrul III a fost mai mică decât în precedentele trei luni. Scăderile ample de dinamică, consemnate în acest interval, de preţurile administrate şi de preţul combustibililor - sub influenţa unor efecte de bază şi a declinului neaşteptat al cotaţiei ţiţeiului - au fost în mare parte contrabalansate de majorarea preţurilor alimentelor şi într-o mică măsură a preţului energiei electrice, prioritar pe fondul secetei accentuate din acest an.

Totodată, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat şi-a încetinit trendul descendent în trimestrul III, inclusiv în raport cu prognoza. Aceasta s-a redus în septembrie la 5,6 la sută, de la 5,7 la sută în iunie, pe fondul reaccelerării creşterii preţurilor alimentelor procesate şi al frânării descreşterii dinamicii înalte a preţurilor serviciilor, dar şi al scăderii într-un ritm oarecum accelerat, a dinamicii preţurilor mărfurilor nealimentare, care rămâne însă ridicată, au argumentat membrii Consiliului.

Evaluarea a arătat că resorturile majore ale decelerării inflaţiei de bază au continuat să fie efectele de bază dezinflaţioniste de la nivelul subcomponentelor non-alimentare şi dinamica descrescătoare a preţurilor importurilor. Impactul acestora a fost semnificativ atenuat în trimestrul III, de efectul statistic nefavorabil manifestat pe segmentul alimentelor procesate şi de majorarea cotaţiilor unor mărfuri agroalimentare, dar şi de costurile salariale crescute.

Dinamica anuală a preţurilor de producţie din industrie pentru bunurile de consum şi-a stopat efectiv descreşterea în trimestrul III, chiar în condiţiile prelungirii trendului ascendent al variaţiei preţurilor bunurilor de folosinţă îndelungată, iar aşteptările inflaţioniste pe termen scurt ale agenţilor economici au continuat să urce timid, luna trecută, în anumite sectoare ori s-au menţinut la nivelurile mărite din precedentele trei luni. De asemenea, anticipaţiile pe termen mai lung ale analiştilor bancari şi-au întrerupt ajustarea descendentă la mijlocul trimestrului III şi au rămas la acelaşi nivel până în octombrie, în timp ce puterea de cumpărare a consumatorilor şi-a accentuat creşterea în intervalul iulie-august, corespunzător evoluţiei dinamicii salariului net real, au subliniat membrii Consiliului.

În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au observat că datele statistice revizuite indică o creştere cu 0,3 la sută a activităţii economice în trimestrul II al acestui an, după o comprimare cu 0,4 la sută în precedentele trei luni.

În ce priveşte consumul gospodăriilor populaţiei, acesta a crescut puternic, în timp ce formarea brută de capital fix a cunoscut o evoluţie de sens opus, iar exportul net şi-a mărit substanţial impactul contracţionist. Astfel, s-a limitat creşterea dinamicii anuale a PIB la 0,9 la sută în trimestrul II, după descreşterea la 0,5 la sută în intervalul precedent, au arătat membrii Consiliului.

Pe fondul accelerării ascensiunii volumului importurilor de bunuri şi servicii, deficitul balanţei comerciale şi deficitul de cont curent au avut o dinamică puternic ascendentă în trimestrul II. Această creştere a fost accentuată de înrăutăţirea substanţială a soldului balanţei veniturilor secundare, sub influenţa diminuării intrărilor de fonduri europene de natura contului curent.

Membrii Consiliului estimează posibile creşteri trimestriale ceva mai modeste ale economiei în a doua parte a anului curent decât s-a previzionat anterior, însă în accelerare graduală. Aceasta va implica restrângerea excedentului de cerere la valori inferioare celor anticipate în august, dar şi creşterea dinamicii anuale a PIB în acest interval.

Potrivit indicatorilor cu frecvenţă ridicată, creşterea în termeni anuali a economiei a fost susţinută şi în trimestrul III prioritar de consumul privat, pe fondul majorării veniturilor populaţiei, în timp ce formarea brută de capital fix şi-a diminuat probabil din nou aportul pozitiv, în principal pe seama activităţii din construcţii. În cazul exportului net este însă posibilă o scădere uşoară a influenţei contracţioniste, în condiţiile în care dinamica anuală a exporturilor de bunuri şi servicii şi-a redus semnificativ decalajul negativ faţă de cea a importurilor în iulie-august, mărindu-se mult mai pronunţat, până la un nivel consistent pozitiv. Pe acest fond, creşterea anuală a deficitului comercial, precum şi cea a deficitului de cont curent au încetinit considerabil în acest interval faţă de trimestrul precedent, se arată în minuta BNR.

În ceea ce priveşte piaţa muncii, membrii Consiliului au apreciat că tensiunile de pe piaţă sunt încă ridicate, dar pe o tendinţă uşoară de atenuare. În acelaşi timp, sondajele de specialitate indică pe ansamblul trimestrului III un declin pronunţat al intenţiilor de angajare pe orizontul foarte scurt de timp şi o stabilitate a acestora în octombrie, precum şi o accentuare a scăderii deficitului de forţă de muncă în debutul trimestrului IV al acestui an.

Ritmul creşterii salariilor şi a costurilor cu forţa de muncă rămâne însă foarte ridicat şi preocupant din perspectiva inflaţiei, dar şi a competitivităţii externe, au susţinut în mai multe intervenţii membrii Consiliului, evidenţiind dinamica de două cifre a salariului brut nominal şi creşterea acesteia la 16,8 la sută în iulie-august, precum şi dinamica similară a costului unitar cu forţa de muncă din industrie, care a urcat în acelaşi interval la 17,8 la sută.

Totodată, s-a convenit că deficienţele structurale ale pieţei şi dinamica remuneraţiei din sectorul public, alături de noua majorare preconizată a salariului minim brut, constituie, cel puţin pe termen scurt, potenţiale surse de presiuni ridicate asupra salariilor şi costurilor cu forţa de muncă din mediul privat. Contrar, ar putea acţiona însă mai vizibil relativa slăbire a cererii, îndeosebi a celei externe, precum şi trendul descendent al ratei inflaţiei, alături de recursul în creştere la muncitori extracomunitari, dar şi la tehnologizare, au susţinut mai mulţi membri ai Consiliului.

În discuţiile privind condiţiile financiare, membrii Consiliului au remarcat evoluţia liniară a principalelor cotaţii ale pieţei monetare interbancare din septembrie şi octombrie, dar şi schimbarea de direcţie din acest interval a randamentelor pe termen lung ale titlurilor de stat, în condiţiile reconsiderării de către investitori a perspectivei ratei dobânzii Fed, cu impact şi asupra apetitului global pentru risc.

În această conjunctură, cursul de schimb leu/euro s-a menţinut relativ stabil în octombrie, în timp ce în raport cu dolarul SUA, leul s-a depreciat semnificativ, ca urmare a întăririi monedei americane pe pieţele financiare internaţionale.

Membrii Consiliului au apreciat că riscurile la adresa comportamentului cursului de schimb al leului sunt în creştere.

În acelaşi timp, s-a observat că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat s-a mărit şi în luna septembrie - la 8,4 la sută, de la 7,7 la sută în august -, în principal pe seama împrumuturilor în lei ale societăţilor nefinanciare, care au continuat să-şi accelereze creşterea. Activitatea de creditare a rămas intensă şi pe segmentul populaţiei, au sesizat membrii Consiliului. În aceste condiţii, ponderea componentei în lei în creditul acordat sectorului privat şi-a prelungit ascensiunea, ajungând la 69,8 la sută, de la 69,7 la sută în august.

În ceea ce priveşte evoluţiile macroeconomice viitoare, membrii Consiliului au arătat că noile evaluări relevă o perspectivă înrăutăţită a inflaţiei comparativ cu previziunile precedente, mai cu seamă pe termen scurt, în condiţiile în care rata anuală a inflaţiei este aşteptată să crească uşor în ultimele luni ale anului curent şi să cunoască o fluctuaţie pronunţată în semestrul I 2025. Astfel, rata anuală a inflaţiei se va mări probabil la 4,9 la sută la finele anului curent, iar apoi se va reduce la 3,5 la sută în decembrie 2025 şi la 3,3 la sută la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,0 la sută, 3,4 la sută şi respectiv 3,2 la sută indicate de proiecţia precedentă pentru aceleaşi momente de referinţă.

S-a observat că evoluţia fluctuantă şi nivelurile mai ridicate ale ratei anuale a inflaţiei din următoarele trei trimestre sunt atribuibile prioritar unor efecte de bază în dublu sens - asociate inclusiv modificărilor legislative în domeniul energiei aplicate în luna aprilie 2024 -, dar şi secetei severe din acest an şi tendinţei de majorare a cotaţiilor unor mărfuri, de natură să afecteze pe mai departe dinamicile preţurilor alimentelor şi energiei. Acţiunea de ansamblu a factorilor pe partea ofertei va redeveni însă dezinflaţionistă ulterior, în principal sub impactul efectelor de bază ce se vor manifesta la nivelul subcomponentelor non-nealimentare ale inflaţiei de bază, dar şi pe segmentele preţuri administrate şi produse din tutun, au remarcat membrii Consiliului. Totodată, s-a sesizat că dinamica preţului combustibililor se va menţine probabil pe termen scurt sub nivelurile prognozate anterior, pe fondul evoluţiei recente şi anticipate a cotaţiei ţiţeiului.

Balanţa riscurilor induse de factori pe partea ofertei rămâne totuşi înclinată în sens ascendent, au convenit membrii Consiliului.

În ceea ce priveşte factorii fundamentali, sunt de aşteptat presiuni inflaţioniste mai moderate şi în atenuare mai rapidă decât în prognoza precedentă, în condiţiile în care excedentul de cerere agregată este anticipat să se restrângă progresiv în următoarele şase trimestre, până aproape de închidere, implicit la valori semnificativ inferioare celor previzionate anterior. Pe termen scurt, presiunile vor rămâne totuşi apreciabile, inclusiv în contextul dinamizării puternice a consumului privat în semestrul I şi probabil pe ansamblul anului 2024, precum şi ca urmare a nivelului crescut şi peste aşteptări atins recent de dinamica anuală de două cifre a costului unitar cu forţa de muncă din sectorul privat, au concluzionat membrii Consiliului.

Inflaţia de bază va fi influenţată de creşterea efectelor de bază dezinflaţioniste de pe segmentele mărfuri nealimentare şi servicii, care vor devansa influenţele de sens opus anticipate să decurgă pe termen scurt din evoluţia dinamicii preţurilor alimentelor procesate, sub impactul unor efecte statistice nefavorabile şi al tendinţei de creştere a cotaţiilor unor materii prime agroalimentare, au remarcat membrii Consiliului.

Efectele dezinflaţioniste sunt de aşteptat din decelerarea creşterii preţurilor importurilor, dar mai cu seamă din ajustarea descendentă a anticipaţiilor inflaţioniste pe termen scurt, într-un ritm uşor încetinit totuşi în raport cu proiecţia precedentă, şi de la niveluri mai ridicate decât s-a anticipat anterior.

În aceste condiţii, rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat va continua probabil să scadă treptat, pe o traiectorie mai ridicată pe termen scurt decât cea din proiecţia precedentă, dar ceva mai joasă pe cel de-al doilea segment al orizontului prognozei, coborând la 5,1 la sută în decembrie 2024, la 3,5 la sută în ultima lună a anului 2025 şi la 3,2 la sută la finele orizontului prognozei, comparativ cu valorile de 4,6 la sută, 3,5 la sută şi respectiv 3,4 la sută anticipate anterior pentru aceleaşi momente de referinţă.

În ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor evaluări, creşterea economică îşi va reduce sensibil ritmul în acest an. Anul viitor va cunoaşte o redresare moderată, în condiţiile revigorării cererii externe, precum şi pe fondul utilizării fondurilor europene aferente instrumentului Next Generation EU, într-un volum totuşi mai mic decât cel previzionat anterior.

În contrast parţial,consumul gospodăriilor populaţiei îşi va mări probabil considerabil dinamica pe ansamblul anului curent şi va rămâne principalul determinant al avansului PIB în 2025.

În schimb, contribuţia formării brute de capital fix la avansul PIB este aşteptată să scadă semnificativ în 2024-2025, în condiţiile frânării puternice a creşterii componentei în anul curent, succedată de o reaccelerare în 2025, dar moderată din perspectivă istorică, pe fondul utilizării unui volum însemnat de fonduri europene. Va fi o scădere notabilă faţă de 2023, determinată şi de contextul incertitudinilor asociate situaţiei şi programelor bugetare, precum şi evoluţiilor economice din Europa şi tensiunilor geopolitice, au remarcat membrii Consiliului.

În acelaşi timp, s-a observat că evoluţia exportului net se prefigurează a fi mult mai contracţionistă în anul curent decât s-a anticipat anterior. Deficitul de cont curent se va mări semnificativ ca pondere în PIB în 2024-2025 şi îşi va amplifica abaterea faţă de standardele europene, constituind o vulnerabilitate majoră, prin riscurile induse la adresa inflaţiei, primei de risc suveran şi, în final, a sustenabilităţii creşterii economice, au subliniat mai mulţi membri ai Consiliului.

Incertitudini şi riscuri însemnate decurg din conduita viitoare a politicii fiscale şi a celei de venituri, au arătat membrii Consiliului. Măsurile fiscale şi bugetare ce ar putea fi implementate începând cu anul viitor, vor poziţiona deficitul bugetar pe o traiectorie descrescătoare sustenabilă şi compatibilă cu noul cadru de guvernanţă economică al UE. Perspectiva economică rămâne incertă şi din cauza situaţiei geopolitice: războiul din Ucraina şi conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi evoluţiile economice din Europa şi de pe plan global.

Inclusiv din această perspectivă, membrii Consiliului au evidenţiat importanţa atragerii şi utilizării eficiente a unui volum cât mai mare de fonduri europene, inclusiv a celor aferente programului Next Generation EU, ce sunt esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare şi a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice.

Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică menţinerea neschimbată a ratei dobânzii de politică monetară.

S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu, în condiţii de păstrare a stabilităţii financiare.

În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50 la sută. Totodată, membrii au decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50 la sută şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de depozit la 5,50 la sută. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.