CONSILIUL DE ADMINISTRAŢIE AL BNR: "Creşterea economiei a atins cel mai înalt ritm din perioada post-criză"

Analizând comportamentul recent al inflaţiei, membrii Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) "au notat că aceasta a crescut la 4,32% în ianuarie şi la 4,72% în februarie, semnificativ peste limita de sus a intervalului, dar uşor sub nivelul prognozat", se arată în minuta şedinţei de politică monetară din 4 aprilie, dată astăzi publicităţii.

Potrivit documentului, ascensiunea a fost determinată prioritar de factorii pe partea ofertei şi s-au punctat contribuţiile aduse de efectele de bază asociate reducerilor/eliminărilor de impozite indirecte şi taxe nefiscale operate în perioada similară a anului anterior, dar şi de majorările recente ale tarifelor energiei electrice, gazelor naturale şi energiei termice, precum şi de creşterea preţului combustibililor, pe fondul măririi cotaţiilor petrolului.

Reprezentanţii instituţiei mai afirmă că evoluţia economiei indică "acumularea progresivă de presiuni inflaţioniste pe partea cererii şi pe cea a costurilor, în contextul poziţiei ciclice avansate a economiei şi al condiţiilor tensionate de pe piaţa muncii". Totodată, au fost semnalate şi influenţele cursului de schimb leu/euro - "reflectate mai cu seamă de dinamica preţurilor serviciilor -, precum şi cele posibil venite din efecte indirecte ale creşterii preţurilor combustibililor şi utilităţilor, având ca indiciu continuarea ajustării ascendente a aşteptărilor inflaţioniste pe termen scurt".

În ceea ce priveşte poziţia ciclică a economiei, membrii Consiliului au punctat că "expansiunea economică a confirmat aşteptările de încetinire în trimestrul IV 2017 - după patru trimestre consecutive de accelerare -, dinamica ei anuală rămânând totuşi robustă, la 6,9%, în contextul nivelului excepţional atins în trimestrul anterior, de 8,8%, ce a reprezentat maximul perioadei post-criză".

În opinia acestora, creşterea "a beneficiat de susţinerea solidă a consumului gospodăriilor populaţiei, deşi în diminuare faţă de intervalul anterior, dar şi de un aport sporit al formării brute de capital fix, atribuibil în bună măsură unui efect de bază pe segmentul investiţiilor publice". Contribuţia exportului net la avansul PIB şi-a mărit însă valoarea negativă, în condiţiile unei decelerări mai evidente a ritmului de creştere a exporturilor în raport cu cea consemnată de dinamica importurilor. Pe partea ofertei, unicul determinant al decelerării creşterii economice a fost sectorul agricol, a cărui valoare adăugată a suferit o contracţie amplă în termeni trimestriali, după majorările consistente din trimestrele anterioare. S-a conchis că evoluţiile din trimestrul IV fac probabilă o prelungire a trendului ascendent a excedentului de cerere agregată, în condiţiile unei atenuări relativ mai pronunţate a acestuia.

Membrii Consiliului au sesizat că, pe ansamblul anului 2017, "creşterea economică a atins cel mai înalt ritm din perioada post-criză, dar că accelerarea ei semnificativă a fost însoţită de majorarea sensibilă a deficitului de cont curent şi a deficitului structural".

CA al BNR a notat de asemenea prelungirea tendinţei descendente a dinamicii anuale a efectivului de salariaţi din economie, în condiţiile continuării totuşi a creşterii acestuia până la un nou nivel record în prima lună a anului 2018

Examinând evoluţiile de pe piaţa muncii, membrii Consiliului au remarcat: "prelungirea tendinţei descendente a dinamicii anuale a efectivului de salariaţi din economie, în condiţiile continuării totuşi a creşterii acestuia până la un nou nivel record în prima lună a anului 2018. La rândul ei, rata şomajului BIM a stagnat în ianuarie la minimul istoric atins în decembrie 2017, de 4,6%, după scăderea pe care a înregistrat-o în trimestrul IV 2017 concomitent însă cu diminuarea pentru al doilea trimestru consecutiv a ratei locurilor de muncă vacante. S-a opinat că oferta limitată de forţă de muncă este de natură să constrângă extinderea producţiei, dar şi să stimuleze automatizarea acesteia, fiind invocate şi perspectivele în moderare ale angajărilor în trimestrul II 2018 relevate de sondaje de specialitate. S-a concluzionat că evoluţiile conturează o relativă plafonare a gradului de încordare a pieţei muncii, acesta rămânând totuşi ridicat".

În acelaşi timp, s-au făcut referiri la persistenţa nivelului înalt din perspectivă istorică al ritmului anual de creştere a salariului mediu brut nominal în trimestrul IV 2017, care s-a temperat probabil doar uşor în ianuarie 2018 - conform datelor ajustate cu efectul transferării în sarcina angajaţilor a contribuţiilor sociale datorate de angajatori -, dar şi la decelerarea consemnată în ultimele luni de dinamica anuală a câştigului salarial mediu net real, în principal ca urmare a creşterii ratei anuale a inflaţiei.

În urma discuţiilor privind evoluţiile de pe piaţa financiară, membrii Consiliului au apreciat că: "în trimestrul I 2018 condiţiile monetare au continuat să-şi atenueze caracterul acomodativ. Au fost evidenţiate creşterea uşoară a mediei cotaţiilor relevante ale pieţei monetare comparativ cu precedentele 3 luni, precum şi relativa stabilitate ce a caracterizat cursul de schimb al leului în a doua parte a intervalului, în contextul unor influenţe externe coroborate cu diferenţialul crescut al ratei dobânzii faţă de cele prevalente în plan european şi regional. S-a remarcat şi ecartul uşor mărit dintre rata dobânzii la creditele noi şi cea aferentă depozitelor noi la termen, reflectând parţial o transferare mai lentă asupra celor din urmă a majorării ratei dobânzii de politică monetară, probabil şi pe fondul excedentului substanţial de lichiditate de pe piaţa monetară, care, este însă în mare parte tranzitoriu. S-a considerat că transmisia efectelor asupra pieţei a măsurilor de politică monetară adoptate în lunile anterioare nu s-a epuizat încă".

Membrii Consiliului au observat, totodată, că dinamica anuală nominală a creditului acordat sectorului privat "s-a menţinut pe ansamblul perioadei ianuarie-februarie la nivelul mediei trimestrului IV 2017, creşterea fiind susţinută exclusiv de componenta în lei, a cărei pondere în total s-a majorat la finele intervalului la 62,9%". În acest sens, o parte din membrii Consiliului au sesizat că, pe ansamblul anului 2017, dinamica nominală a creditului acordat sectorului privat, de 5,6%, s-a situat sub ritmul anual de creştere economică, gradul de intermediere financiară continuând astfel să se reducă".

Astfel, afirmă CA al BNR "rata anuală a inflaţiei ar putea cunoaşte o creştere marginală şi apoi să se plafoneze pe parcursul a câteva luni deasupra intervalului ţintei".

În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare ale principalilor indicatori macroeconomici, membrii Consiliului au remarcat că "noile date şi evaluări arată că rata anuală a inflaţiei ar putea cunoaşte o creştere marginală şi apoi să se plafoneze pe parcursul a câteva luni deasupra intervalului ţintei". S-a observat că perspectiva e"ste în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, publicată în Raportul asupra inflaţiei din februarie 2018, care anticipează scăderea ulterioară şi revenirea ratei anuale a inflaţiei la limita superioară a intervalului ţintei spre finalul anului curent, urmată de coborârea ei graduală în 2019 până la 3,1% în decembrie".

Unii membri ai Consiliului au subliniat "caracterul temporar al puseului inflaţionist aflat în desfăşurare, atribuibil factorilor pe partea ofertei, ale căror efecte se vor epuiza începând cu ultimul trimestru al acestui an".

În opinia Consiliului, "influenţe mai importante se anticipează a genera creşterile tarifelor energiei electrice, gazelor naturale şi energiei termice, precum şi dinamica preţului combustibililor, în condiţiile unor cotaţii crescute ale petrolului şi ale reintroducerii supraaccizei la carburanţi".