Preţul aurului a crescut cu 8,6% la bursa de la Londra în primul trimestru al anului faţă de trimestrul precedent, se arată într-un studiu al Consiliului Mondial al Aurului (CMA). Aceasta reprezintă o apreciere aproape dublă comparativ cu ritmul mediu în ultimii zece ani, de 4,5%, se precizează în comunicatul organizaţiei.
Astfel, la 30 martie, preţul aurului la bursa londoneză a fost de 1.662,50 dolari/uncia, informează CSA. Preţul mediu în primele trei luni ale anului a urcat cu 0,2% faţă de ultimele trei luni ale lui 2011, res-pectiv cu 22% faţă de aceeaşi dată a anului trecut, deoarece atât cererea, cât şi oferta, au susţinut tendinţa pe termen lung, potrivit studiului.
Primul trimestru al anului a fost caracterizat de o performanţă solidă a mai multor clase de active, precum acţiunile şi materiile prime, susţinută de evoluţia pozitivă a economiei SUA, susţinerea Băncii Centrale Europene (BCE) pentru băncile europene, prin intermediul împrumuturilor acordate pe termen lung, precum şi de presiunile de creştere a preţului petrolului şi realocarea portofoliilor, cu precădere în rândul administratorilor de fonduri, arată CSA. Însă, în timp ce mişcările de preţ sugerează o schimbare decisivă de direcţie după performanţele negative de anul trecut ale activelor, volumele de tranzacţionare care semnalează revenirea au fost mai mici decât mediile multi-anuale, indicând o încredere redusă în sentimentul pozitiv, se precizează în studiu. În schimb, alocările către materii prime sunt, probabil, rezultatul unei vizibilităţi mai mari a creşterii economice a SUA, a presiunilor crescătoare asupra preţului, precum şi a opiniilor conform cărora eventuale căderi ale pieţelor negative vor fi de intensitate şi durată redusă, explică autorii raportului.
Primul trimestru al anului a fost unul destul de turbulent pentru aur, se notează în raport. Îmbunătăţirea condiţiilor economice în SUA, care implică o normalizare a ciclului ratei reale, poate să reducă atractivitatea aurului ca investiţie, notează unii analişti. Autorii studiului, deşi recunosc importanţa relaţiei dintre preţul aurului şi ratele reale ale dobânzii, atrag atenţia asupra faptului că acestea din urmă reprezintă doar unul dintre factorii care influenţează preţul şi că cererea pentru aur este mult mai dispersată decât era în urmă cu două-trei decenii, două pieţe importante fiind reprezentate de India şi China.
Însă, şi în acestea, evoluţiile din ultimele luni au creat îngrijorări cu privire la preţul aurului, observă domniile lor. În India, volatilitatea monedei naţionale şi creşterile de taxe aplicate importurilor, precum şi comerţului cu bijuterii, ridică întrebări referitoare la evoluţia viitoare a cererii din partea celui mai mare consumator de aur din lume, potrivit studiului. De asemenea, încetinirea economiei Chinei poate să afecteze cererea de aur condusă de creşterea averilor locuitorilor acesteia, se mai menţionează în raport.
În Europa, sentimentul s-a îmbunătăţit, probabil datorită părerii că ce a fost mai greu a trecut, însă există, în continuare, riscuri inflaţionis-te şi de devalorizare a activelor, în faţa cărora aurul reprezintă un instrument dovedit de siguranţă, explică autorii studiului.
De asemenea, preţul aurului a beneficiat de creşterea cotaţiei petrolului şi de deprecierea dolarului faţă de alte valute, potrivit CMA.
Volatilitatea anualizată a aurului a fost de 20,4% în primul trimestru, mai mare decât media pe termen lung, de 16%, se arată în studiu. Creşterea maximă a fost de 21,8%, în timp ce scăderea a fost de numai 16,4%, ceea ce arată că preţul metalului preţios a urcat mai mult decât a coborât, spre deosebire de ansamblul materiilor prime, care au înregistrat o apreciere de 12,21% şi o depreciere de 13,4%, explică autorii raportului. Domniile lor precizează că acest lucru arată calitatea aurului să ofere mai multe câştiguri mari şi mai puţine pierderi însemnate, ceea ce îl deosebeşte de acţiuni şi celelalte materii prime şi îi întăreşte importanţa rolului în portofoliile de investiţii.
Un factor care a condus la o mai mare volatilitate a aurului în primele trei luni ale anului îl reprezintă volumul mai ridicat al tranzacţiilor cu produse derivate, care sunt componenta mai speculativă a investiţiilor, se arată în raport. În special contractele futures ETF (Exchange Traded Fund) au înregistrat tranzacţii mai mari decât în lunile precedente, făcând ca tendinţele pe termen scurt ale preţului să fie mai puternic influenţate de produsele derivate, precizează autorii studiului.