English
În teribila bătălie purtată cu virusul devastator Covid-19, pe glob au fost adoptate politici variate, dintre care aş menţiona cele două poziţii extreme. Astfel, unele state au mers pe teoria darwinistă "Survival Of The Fittest", a cărei traducere în română ar fi "supravieţuirea celui mai adaptat" (or mai puternic). Alţii au considerat că viaţa omenească este mai presus decât costul economic şi au optat pentru suprimarea virusului.
Cu menţiunea că şi aceste ţări au făcut eforturi pentru a oferi asistenţă medicală la cel mai înalt standard, concomitent cu încurajarea şi propagarea măsurilor preventive în societate, în categoria darwinistă aş include Suedia şi SUA, unde numărul infecţiilor şi cel al deceselor au atins cote foarte înalte. Justificarea politicilor adoptate l-a reprezentat costul foarte mare al închiderii economiei, fie ea şi pe timp limitat. Într-adevăr, nu ştiu dacă cineva a calculat costul carantinei şi al spitalizării a milioane de cetăţeni (acolo unde, fireşte, mai există locuri în spitale), a celor care mor în terapie intensivă or din cauză că sistemul sanitar ajunge în colaps. Ca să nu mai vorbim despre "contribuţia" negaţioniştilor şi a celor care nu respectă regulile sanitare, astfel contribuind la sufocarea sistemului spitalicesc...
Situaţia din Europa este evidentă pentru toată lumea, popoarele de pe "bătrânul continent" fiind confruntate cu un al doilea val mai catastrofic decât primul. Iar în România mi se pare că este şi mai grav, întrucât se încearcă jumătăţi de măsură, guvernul căutând să invoce o stare tolerabilă a infecţiilor şi deceselor în scopul de a organiza alegeri parlamentare în decembrie.
Altfel s-a procedat în emisfera sudică. Australia şi Noua Zeelandă au adoptat politica eliminării virusului indiferent de cost. Ca în majoritatea ţărilor de pe glob, şi aici virusul a fost importat prin turism - în special prin vasele de croazieră care au adus călători infectaţi din diferite părţi ale lumii.
Populaţia s-a supus, efectul s-a produs!
Primul ministru australian a declarat de la bun început că, în lupta contra pandemiei, nu mai contează deficitul bugetar şi pentru atingerea obiectivului costul "va fi cât va fi." S-au introdus măsuri draconice: "total lockdown", închiderea totală a economiei - cu excepţia magazinelor şi pieţelor alimentare, farmaciilor şi serviciilor de utilităţi, populatia fiind obligată să se carantineze la domiciliu.
Era permis să iasă la cumpărături doar un membru al familiei. Se putea face plimbare de o oră pe zi, nu mai departe de 5 km de casă. De la 9 seara nu a fost voie să ieşi din casă. Vizitele - complet interzise, purtarea măştii - obligatorie din momentul ieşirii din casă, pedepsele - la fel de draconice, amenda minimă fiind de 1500 de dolari.
Ţara a fost închisă, iar cetăţenii care se întorceau acasă din strainătate au fost carantinaţi două săptămâni în hoteluri pentru a preveni transmisia intracomunitară.
Nota bene: în primele 6 luni, statul la hotel a fost suportat de guvern.
Fiecare caz de infecţie a fost urmărit pentru a identifica sursa infectării, iar când aceasta nu s-a putut găsi situaţia a fost încadrată în categoria "cazuri mister", care rămâneau în atenţia autorităţilor. S-au înfiinţat centre de testare gratuită şi fiecare cetăţean era încurajat să se testeze la cel mai aparent neînsemnat simptom, fie el şi o simplă răceală. De pildă, în Melbourne a fost testată peste 60% din populaţie, costul suportat de stat fiind de multe milioane, ajungându-se în acest oraş ca de la 1 noiembrie să nu mai fie înregistrat niciun caz de infectare.
Pace socială şi iscusinţă financiară
Pentru a evita un colaps al funcţionării societăţii, guvernul a plătit fiecărui cetăţean a cărui activitate economică a fost stopată prin ordin o sumă de 3000 de dolari pe lună. Astfel, s-a asigurat pacea socială, garantându-se fiecărei familii existenţa de zi cu zi. Au fost şi pierzători, precum muncitorii temporary, cetăţeni ai altor ţări sau proprietari de spaţii comerciale care nu mai puteau încasa chirii. Guvernul i-a compensat în oarecare măsură şi pe aceştia, oferindu-le diferite reduceri de taxe şi câteva ajutoare de capital de lucru. Totuşi, aceşti proprietari au ieşit din pandemie cu pierderi destul de mari, pe care până la urmă şi le-au asumat.
Toate aceste eforturi însumează până în prezent costuri pentru economia Australiei de aproximativ 15% din PIB. Concret, este vorba preponderent de bani împrumutaţi de guvern în numele poporului. Se estimează că mai multe generaţii vor trebui să plătească aceste datorii. Cum toate ţările, din orice parte a globului, au fost nevoite să recurgă la împrumuturi, întrebarea pe care o pun mulţi este de unde se obţin aceşti bani, întrucât sistemul bancar mondial nu are un asemenea surplus de capital?
Primul lucru care trebuie menţionat ar fi că rata dobânzii pe glob este foarte scăzută, deci costul banilor împrumutaţi este foarte mic. În Australia, guvernatorul băncii naţionale a declarat că aceasta este dispusă să cumpere cantităţi nelimitate de bonduri guvernamentale ori bonduri emise de bănci pentru finanţarea economiei. De unde are banca centrală atâţia bani? Simplu: tipăreşte.
Ce implicaţie are asupra economiei creşterea masivă de lichidităţi pe piaţă? Această formă de finanţare are o influenţă neglijabilă pe piaţa internă, deoarece sumele plătite de guvern cetăţenilor pentru a sta acasă sunt per total mai mici decât veniturile pe care aceştia le-ar fi obţinut dacă erau angajaţi într-o activitate productivă. Se poate afirma că aceste plăţi nu au pus presiune pe cerere, nefiind astfel inflaţioniste. Cetăţenii cheltuiau în mare parte numai pentru mâncare şi utilităţi, industrii care nu au avut scăderi. În Australia, producţia agricolă a atins chiar un nivel record!
Unde se poate resimţi efectul negativ? La importuri, în caz că nivelul acestora ar fi constant, în timp ce cererea la export scade concomitent cu descreşterea economică din ţările în care Australia exportă.
În concluzie, guvernul de la Canberra poate plăti datoriile pe termen lung prin rostogolirea datoriei faţă de banca centrala la infinit şi posibil prin creare de inflaţie, care ar avea ca efect creşterea veniturilor guvernamentale. În acelaşi timp, datoria rămânând constantă, se ajunge la o diminuare a ei prin devalorizare. Cred că politica guvernului australian a fost foarte creativă şi fără infuenţe major negative pe termen lung. În plus, există şi atuul menţinerii, deocamdată, la un nivel suficient de ridicat a exporturilor de materii prime şi produse agrare pentru protejarea balanţei externe.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
1. Pensiile australienilor au investit in Romania in
(mesaj trimis de Romanul australian în data de 18.11.2020, 00:15)
Articolul trebuie completat cu faptul ca din banii de pensii ai australienilor administrati de MIRA s-au investit anul asta peste 1 mld euro in Romania, cea mai mare investitie din afara UE din tara.
1.1. An Australian in Romania (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.11.2020, 07:21)
Reply to Australian Romanian.
Absolutely correct. "CEZ Assets"
1.2. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.11.2020, 19:04)
Articolul este bun,dar cred ca ar fi trebuit sa ne precizeze si care era nivelul datoriei publice al Australiei ca procent din pib inainte de criza! Din cate stiu eu datoria lor este mult mai mica decat a unor tari precum Japonia,SUA sau multe tari din zona euro care au o limita in tiparirea de bani! Pe de alta parte trebuie sa tinem cont de faptul ca Australia este o tara insulara care nu este tranzitata de multa lume asa cum se intampla cu tarile care se afla in centrul Europei si care au fost nevoite sa permita tranzitul marfurilor sau cetatenilor altor tari pe la ei! Trebuie sa avem in vedere si faptul ca australienii nu sunt in situatia romanilor care muncesc sezonier sau permanent pe teritoriul altor tari! Sute de mii de cetateni romani au fost nevoiti sa se intoarca acasa pentru ca si-au pierdut locul de munca,iar Romania a fost nevoita sa-i primeasca acasa! De asemenea trebuie sa tinem cont de faptul ca unele tari s-au aflat in an electoral,asa ca marja lor de actiune a fost limitata! Nu este vorba de lectie de economie,ci mai degraba de potentialul tarii! Daca a putut Australia, asta nu inseamna ca poate orice tara!
1.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.11.2020, 20:49)
Completare: Australia,una dintre cele mai bogate tari din lume si care este si civilizata si democratica,a dat o lectie de egoism si xenofobie! Daca au putut sa plateasca lunar 3000 de dolari fiecarui cetatean australian timp de 6 luni,fe ce nu au dat dovada de omenie si sa le dea bani si muncitorilor straini cu statut temporar? Am vazut la stiri cum multi muncitori straini erau nevoiti sa paraseasca Australia si sa se intoarca in saracie in tarile lor! Prosperitatea Australiei se datoreaza si acestor imigranti! Sa ne lipseasca astfel de lectii!
2. Așa deci
(mesaj trimis de Cristian în data de 18.11.2020, 07:38)
Din acest articol se înțelege că, atâta timp cât oamenii sunt încuiați in case și consumă doar mâncare și utilități, banca centrala poate tipări monedă falsă, fara acoperire, cat dorește ea, cât timp sclavii mănâncă puțin, indicatorii macro sunt "safe" nu exista presiune pe cerere.
A mai incercat și Ceaușescu un astfel de experiment când a rambursat forțat miliarde de USD la FMI. Poporul manca atât de puțin și curentul pica atât de des încât Romania a rambursat miliardele cu viteza luminii.
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Nu, altfel în data de 18.11.2020, 11:18)
Eu inteleg din articol ca exista o elasticitate a economiei, inclusiv prin calatoria in viitor, de unde sa aducem bani si munca, pentru un imprumut temporar. Evident, abuzul asupra legilor economice nu poate fi decat vremelnic, astfel ca nu ar avea nici o justificare daca nu am avea speranta gasirii unui leac pentru tamaduire.
Dar, fiecare intelege cat poate.
2.2. Ce zici sa te lămuresc puțin? (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de Gabriel în data de 18.11.2020, 11:50)
Sa o luam punctual:
1. Nu, nu se înțelege nimic din ce ai spus tu. Articolul vorbește despre o situație cu totul diferită, un context total diferit și o abordare diametral opusă. Nimic care să aibă legătură cu regimul comunist din România și cu politicile Ceaușescu cu privire la datoria externă.
2. "Moneda falsa" e doar aia tipărită de oricine altcineva în afara Băncii Centrale, pe teritoriul unui stat. Daca BC dorește să tipărească bani are contextul legal sa o facă (de altfel e singura entitate care o poate face). Iar asta se realizează pe analize bine fundamentate, bazate pe teorie economică și context, realizate de cei mai capabili oameni.
3. Orice moneda tipărită de BC are acoperire, prima data, cea a legii (care îi dă puterea circulatorie) și apoi cea a activelor eligibile ce sunt date la schimb de către cumpărătorii de moneda (instituțiile de credit) BC (vezi operațiunile repo, reverse repo). In articol se descrie o practică mai puțin obișnuită dar necesara la criza, in care BC cumpără obligațiuni/titluri de stat (bonduri). Mai târziu băncile le vor răscumpăra sau BC le va lichida la scadență.
4. Ia în considerare și faptul că guvernul se împrumută și de pe piețele externe.
5. Motivul pentru care nu apare inflație (datorata surplusului de lichiditate) este că consumul este sub nivelul normal, deci cererea este scăzută, de unde rezultă că prețurile nu au pe ce baza sa crească (Ba chiar pot să scadă, apărând dezinflatie, vezi Romania ultimelor 6 luni)
Concluzii : faci comparații între situații incomparabile (nu mai stau să îți explic cu ce a făcut Ceaușescu, că devine curs de economie), și comentezi fara să înțelegi ce se petrece. Acum te-am lămurit eu puțin. Cu placere!
2.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.11.2020, 12:17)
2.2 Felicitari pentru rabdare si explicatie/
2.4. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.11.2020, 13:06)
Faci afirmatii absurde; de unde dezinflatie in Romania? deca poti justifica, dar concret.
2.5. Este o oarecare dezinflatie (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de Cristian în data de 18.11.2020, 13:32)
Există o oarecare dezinflatie, sărăcia in România fiind extremă - se trăiește cu cel mult 400 de euro pe lună familii întregi din 3-4 persoane.
Dar inflația nu creste pentru că e calculată mincinos, statul având interese evidente în acest sens.
2.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.11.2020, 13:43)
lamureste-te mai intai pe tine , si mai lasa pretentiile tale , de nou , nouriel roubini , de buzau ! cel , caruia ii predai lectii a spus mai multe si mai la obiect in 2,3 fraze , decat in postarea ta labartata , care contine si raspunsuri la intrebari nepuse , cu pretentii , de sfertodoct , de fapt ! p.s. nu ti-a multumit nimeni , nimic , ti-ai imaginat doar , ca sa te bagi in seama !
2.7. Da, sigur (răspuns la opinia nr. 2.4)
(mesaj trimis de Gabriel în data de 18.11.2020, 14:03)
Îți postasem un răspuns, dar conținea link-uri, și abia acum am văzut printre reguli, că nu pot insera link-uri.
Da, poți găsi evoluția inflației pe site-ul INS, la secțiunea IPC(Indicele Prețurilor de Consum), pe baza căruia se calculează inflația la un coș de bunuri.
Dar, sa fie clar, dezinflatie este fenomenul de scădere a ratei inflație (este diferit de deflație, care apare când inflația e la 0%, și un fenomen de nedorit). Deci, dezinflatie apare natural, nimic rău cu ea și exista în Romania.
Sper că e lămuritor.
2.8. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2.2)
(mesaj trimis de Anonim în data de 18.11.2020, 14:55)
Sloganul folosit "coste cât o costa" este o scuza iresponsabila și ipocrita pt a acoperi sclavagirea care prinde teren tot mai mult, reducerea oamenilor la vite bune de munca pana la data împlinirii de 65 de ani, inglodarea in datorii(făcute pe care piețe de capital?, iar tipărirea de moneda fără acoperire știm la ce duce), pe generatii. Asta este scopul acestei pandemii, iar nu salvarea sănătății și a vieții oamenilor. A nu vedea pădurea din cauza copacilor, e boala datorata propagandei actuale
. Este razboi împotriva noastră, a oamenilor nevinovați, civili neinarmati, a copiilor noștrii care nu mai voie nici sa se joace. Asta sa vedem. Iar ce au făcut australienii sa rămână la ei.
2.9. Eu spuneam că... (răspuns la opinia nr. 2.7)
(mesaj trimis de Cristian în data de 18.11.2020, 15:31)
Eu spuneam că... din tonele de bani produși din nimic (fara acoperire) de catre banca centrală, nu ajunge nimic la popor, acesta trăind într-o sărăcie absolută care nu pune in niciun caz presiune pe cerere si nu antrenează e inflație (nici n-ar avea cum), stabilitatea prețurilor și a ratelor de dobândă fiind TOCMAI un indice solid de sărăcie.
Ori privind lucrurile din aceasta perspectivă, a tonelor de bani falși care circulă strict pe circuitul banci-guverne-corporații (nu și popor) nu poți ridica vrei statuie unei bănci centrale sau vreunui guvern.
Acești bani falși, produși de băncile centrale, devin bani reali când stăpânii banilor (oligarhii, bogătanii la care ajung aceste sume) se apucă și cumpără de ei acțiuni în bursa. Atunci bogătanii cumpără practic resurse limitate cu sclavi cu tot.
Cam despre asta e vorba. Așa trebuie privite în opinia mea lucrurile.
2.10. Happy ending? (răspuns la opinia nr. 2.9)
(mesaj trimis de Gabriel în data de 18.11.2020, 16:47)
Am inteles ceea ce ai vrut sa spui. Iti respect opinia, chiar daca nu sunt de acord cu ea.
3. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.11.2020, 13:19)
articolul contine inexactitati , de ex Suedia este inclusa in tarile care , chipurile nu le-a interesat viata oamenilor si au un nr mai mare de infectari . inexact , franta , italia , spania si uk au mai multe cazuri . restrictiile luate exagerat au alte scopuri si interese decat cele imbracate in vorbe frumoase ( grija pentru cei dragi ) . bogatii si-au dublat averile ,si prin aceste masuri s-au pus la adapost de proteste de tot felul tinand populatia in lesa . de ce nu s-au luat asemenea masuri si pentru alte boli infectioase pina acum . le-au venit idei !`
3.1. Decese în Suedia (răspuns la opinia nr. 3)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.11.2020, 14:58)
Anul ăsta Suedia a avut un număr total de decese MAI MIC decât anul trecut (în condițiile în care 2020 nu s-a terminat și a mai fost și "pandemia"). Se poate verifica ușor. Epidemia e o gogoașă.
3.2. Păi in toate tarile... (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de Cristian în data de 18.11.2020, 15:35)
Păi in toate tarile...daca numeri morții din spitale (de diverse boli) și faci comparație între ani, ieși tot pe acolo, diferențele sunt minore. Adica lumea peste 70j de ani, daca nu murea de Covid, tot murea de una, alta...ritmul de deces fiind unul relativ constant și cu Covid și fără..
3.3. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.1)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.11.2020, 19:15)
In multe tari numarul de decese pe 2020 este mai mic fata de anii anteriori! Asta din cauza ca oamenii au fost izolati sau restrictionati,ceea ce a facut ca decesele din alte motive sa scada foarte mult chiar daca avem in Europa cateva sute de mii de morti de Covid! Gogosi cred ca ai tu in cap!
3.4. In cazul Covid (răspuns la opinia nr. 3.3)
(mesaj trimis de Cristian în data de 18.11.2020, 20:46)
In cazul Covid văicărelile cu ocuparea spitalelor e penibila pentru că statul are OBLIGATIA legală de a furniza servicii medicale pentru că colectează taxe și contribuții pentru așa ceva, deci trebuie sa se ocupe în mod direct de spitale, dotări și toate alea.
Nu poți să-i iei omului banii apoi să-l ții arestat in casa, vezi Doamne, să nu se îmbolnăvească de Covid
Viruși din ăștia au fost și vor mai fi, ce facem, gazam populația civila?
3.5. Cretinule... (răspuns la opinia nr. 3.3)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.11.2020, 20:57)
Dacă după 8 luni tu încă nu te-ai lămurit cum stă treaba, ești irecuperabil. Pentru informația ta, "cazuri" nu înseamnă decese. Punct. Înghesuie-te să-ți faci vaccinul repede, pentru o boală unde rata de supraviețuire e 99%. Apropo, ce s-a întâmplat cu gripa anul ăsta?
Poate îmi explici și mie cum "au scăzut decesele din alte motive". Vrei să spui că lumea nu mai face infarct, sau cancer, sau o mulțime de alte boli? Sau poate că toți ăia care au fost morți din cauzele de mai sus au fost trecuți ca morți de Covid cum de altfel a recunoscut Tătaru și nu numai? În Anglia s-a întâmplat la fel.
3.6. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.4)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.11.2020, 21:01)
De ce nu a dotat mafia psd spitalele? In Romania se taie 40 % din salariu pentru asigurari sociale si de sanatate,dar psd a preferat sa dea pensii speciale in loc da investeasca in sanatate!De ce au plecat milioane de tineri din tara,printre ei si multi medici? Nu din cauza mafiei psd? Restrictiile sunt temporare! Nici o tara nu a fost pregatita pentru aceasta pandemie! Gasirea unui vaccin necesita timp! In cateva luni va incepe vaccinarea,iar cosmarul se va termina! Inainte era nevoie de cinci a i pentru gasirea,testarea si producerea unui vaccin! Mai ai putintica rabdare!
3.7. fără titlu (răspuns la opinia nr. 3.5)
(mesaj trimis de anonim în data de 18.11.2020, 21:07)
De exemplu,nu se mai moare din accidente rutiere,feroviare,aeriene sau accidente la locul de munca la fel ca inainte! Nu se mai moare de gripa ca inainte,pentru ca lumea se protejeaza impotriva Covid! Intelegi ceva?
4. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.11.2020, 14:43)
Da da pentru coviduti este 15% din pib.
Pe bune pe cine vor sa prosteasca aia....
15% din piv pt covidut :)))
15% pentru sandramaua financiara ce este inflata la cote exagerate si daduse semne de rasuflare inca din 2018... dar au peticit repede si au pompat in martie 2020 ca sa mai tima balonul de colaterale si derivate putin incalzit la cote exagerate.
Ce se intampla in Australia este o lectie de economie ce ar trebuii sa o invatam si noi;
Zeci de milioane de oameni ce sunt in executari silite si rate ce nu se mai platesc; asta se intampla in australia.
Unde oameni cu venituri de 100 k au speculat cu levier de peste 15 -25 ori in industria financiara.
Tre sa vina si o nota de plata.
Da tot globul lupta cu covidutul :))) la trilioane de euro / dollari pompati in sistem!
Exact pentru acest covidut este...:)))
Cat de naivi pos fi unii oameni!
E bine ca pot sa puna capul pe perna fara grija de maine sau fara grija investitiilor lor de maine (asta daca au asa ceva).
Tot sistemul economic intra in ultima faza din ciclul scurt de credit si concomitent se intalnesc toate balantele comerciale pe o resetare viitoare de credite si rute comerciale (marele reset).
China a "tusit" grav in rata de "neangajare forta de munca" inca din decembrie 2018 si inceputul lui 2019 -> semnal clare de falimente la ei in tara, semnal clar de incetare cerere produse din extern. esmnal clar de instabilitate.
Au orase cu seci de mii de blocruri si milioane de mp construiti ce stau "fantoma"..... asteapta Guvernul chinez sa repompeze trilioane in sistem dar nu poate sa faca asta atat timp cat este legat la balonul international de creditare pe ruda finala "dollar international".
Tot asta asteapta acum, pe rand, sa vada ce se taie, ce se da, cat se da, unde se da, ce se iarta.... in sistem financiar.
Marea australie... cand toate se fac din pix pe balante bancare cu levier totul pare roz si frumos pe o perioada foarte lunga de timp.
Asa cum ii dai putin cate putin "dro...ti cu etc forme de mediamente" tind sa creaca ca sunt invincibili.
Nota de plata!
Proteste viitoare globale din partea clasei muncitoare (dar degeapa ca astia au marcat profiturile).
Toti vor "infla" datoria pe forma furtului de putere cumparare a oamenilor!
5. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.11.2020, 15:03)
"În concluzie, guvernul de la Canberra poate plăti datoriile pe termen lung prin rostogolirea datoriei faţă de banca centrala la infinit şi posibil prin creare de inflaţie, care ar avea ca efect creşterea veniturilor guvernamentale. În acelaşi timp, datoria rămânând constantă, se ajunge la o diminuare a ei prin devalorizare. Cred că politica guvernului australian a fost foarte creativă şi fără infuenţe major negative pe termen lung. În plus, există şi atuul menţinerii, deocamdată, la un nivel suficient de ridicat a exporturilor de materii prime şi produse agrare pentru protejarea balanţei externe."
Fără influențe major negative pe termen lung. Hahaha. Bă tu vorbești serios??? Pune mâna pe un manual de economie de liceu...
6. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.11.2020, 15:35)
Referitor la datele "oficiale" oferite de guverne.
Ele trebuiesc intelese in "balante" si nu trebuiesc luate "linar" caci devin "false" in anumite contexturi si devin "adevarate" in contexturile expuse de ei.
Astia de vorbesc pe aici in comenturi de economie!!!!
Mare grija in explicarea si intelegera formelor "complete economice" ce au existat pe glob sub diferite "ideologii ecomonice". Fie cele de tim "austriac" sau de tip "fed".
Ambele ideologii monetare vor cauta sa exprime si sa sustina argumente pro sau contra favorabile unor mecanisme economice perpetuate pe toata durata mandatelor respective cu interes "maxim" de aparare a intereselor princilpale, economice, a "investitorilor de ordin final (prim emitent de sursa IOUs revarsata la infiintarea alte entitat de guvernare in statul respectiv).
Aceste politic economice pot balansa pe utitati fixe de tranzactionare sau pe unitati elastice de tranzactionare; dar pe un ax mai mare de timp 70-150 de ani se observa mereu relatiile elastice si fixe.
Pe un tunel de timp a diferitelor grupe de Active tranzactionate in piate se vor observa trendurile si ciclurile respective, cat si variatiile elastice sau inelastice in diverite subunitati ce au fiorma de plata sau rasplata a activelor respective.
Aur, IOUs su Tokeni (sub diferite denumiri) au existat ca forma de tranzactionare de mii de ani.
Variatiia celor 3 relatii de mai sus (aur / argint, IOUssi Tokeni (forma de fond fixa fara valoare intrinseaca dar tranzactionata intre populatia saracita) au reusit mereu pe un ax de timp sa dilueze, sa inverseze si sa fure "valorile reale detinute" in spre alte grupuri ce au pus bazele altor forme economice.
Trebie inteles ca intr-o viata de om politicile monetare au ropul de a deplasa "averile" din mana celor ce nu inteleg si anticipeaza corect "legile" ce inchid sau deschid anumite "valve" de tranzactionare.
Inflatia si deflatia in pret consum poate sa fie inteleasa gresit sau corect in functie de context.
In economie ambele observatii sunt CORECTE!
Exista inflatie "declarata" si inflatie "reala" ce nu este declarata.
Jocul economic se da pro sau contra favorabil pe axul timpului in spre diferite grupur /grupari ce fac parte din piata.
EX: nu poti sa declari "inflatie 1% in consum" cand stim foarte bine ca 100 lei nu mai umple acelasi vorlum fizic din cosul real de consum; asta in timp ce salariul minim (minus taxe, utilitati, carburant, etc) este stagant sau chiar pe minus.
Un investitor inteligent nu va lua niciodate de bun ceea ce spune "guvernul".
Asta daca nu esti "investitor" in adevaratul sens al cuvantului ci esti ca activitate angajat cu norma intreaga sau liber profesionist ce nu intelege pe deplin relatiile de cauzalitate in economie.
Cine are o AFACERE cu peste 50 de angajat ca intelege cat mai apropiat de realitate ce vrea sa zica guvenul atunci cand nu vrea sa zica; si ce vrea sa zica atunci cand vrea sa zica.
Economia este formata din Sfanta Treime: Guvern(entitate de conducator); Banca (entitate de imprumutator) si Piata Reala (oameni, Afaceri, specialisti, investitori).
Acesti 3 au relatii si interese cant paralele, cand opuse pe axul timpului.
Relatiile lor urmaresc interese diferite, si deci analizele si expresiile economice a unora au in realitate alte sensuri "reala" pentru altii.
Va rog sa nu luati de bun ce va zice nici "banca" cand poate sa va supraindatoreze exceziv doar pentru ca piata este "inflata" pe moment de circulare nominale excezive ce dilueaza si inflameaza pe moment anumite "active".
Cand vine vremea racelii activelor, banca va cauta diferite forme "legale din punctul lor"; mai putin legale din punctul altuia; de a recupera o parte din pierdere sau de a regla balanta bancara.
Asa si cu Guvernul, el va apara pe axul timpului fie interesele personale (a celor ce guverneaza), fie a celor ce il impruluta fi a pietei.
Pentru o intelegere mai completa a fenomenelor economice studiat va rog istoria economica a alt r natii, tari ce au avut interesul sa noteze si sa masoare mai toate variatiile economice (GNP, GDP, inflatie, deflatie, imobiliare, productivitate, etc) dunt multe documente gratis lidrarii internationale ce expun in intregime ambele ideologii economice perpetuate.
In realitate "salariul minim si mediu nu a crescut ci a stagnat iar in unele grupe a scazut"; nu confundati cresterea nominala cu cresterea reala.
Atat timp cat activele financiare fac salturi exponentiale in piata, salariul "sau venitul" garantat este deflatat sau stagnat.
Dar...
Cand ciclul economic isi schimba iar rolul din inflatie active in deflatie active si inflatie consum, atunci venitul sufera real inflatie in putere de cumparare.
Cineva vorbea de spre politica lui "Ceausescu" de guvernare.
Ceausescu pe cat se lasa sa creada populatia nu e guverna, el se supunea pietelor internationale si pacturilor monetare, fie ca vroia sa faca parte, fie ca nu vroia sa semneze; relatiile economice de cauzalitate au transferat in piata consecintele aferente.
Unde Romania era data de trendul demografic de atunci si de trendul tehnologic sa sufere socurile economice aferente.
Caci:
Atunci cand exista supraproductie pe o anticipatie corecta a cererii -> crestere corecta a GDPului.
Aceasta supraproductiei si crestere a cererii are simultan o relatie de cauzalitate plasata pe axul timpului de:
Scadere supraproductie -> uzura tehnologica-> scadere productivitate -> crestere consum.
Deci cele doua relatii exista simultan si inseparabile; doar ca sunt plasate diferit pe axul timpului! (nimic nu creste sau descreste la infinti! ci doar balanseaza).
Economia romaniei a cunoscut o crestere accelerata dupa W2, anticipata si de impulsul de natalitate noua, de curatarea activelor toxice in treme de razboi, de curatare populatie neproductiva (decese batrani).
Acest val a fost intalnit in toata economia globala (cu defazare de 5 - 10 ani in diferite econmii).
Productivitatea Romaniei a atins maxmul in 1981 unde in acest moment impulsul real de productivitate nu mai avea ca intensitate piata de desfacere; unde supraproductia noastra a trebuit sa fie con vertita in diferite foreme de achitare credite accesate din perioada 1950-1965-1978 pentru dezvoltare.
Romania atinse maxim impuls "natalitate" in 1981ce anticipa clar un trend de scadere in productivitate reala con vertita in piata internationale; unde asa s-a si intamplat.
Din Maxim ascendent 1981 pana in 1987 a fost maxim deflatie economica cu o revenire usoara in1989 dae din cauza relatiei de "cauzalitate" economica; oamenii au rabufnit cu intarziere, la politicile aferente tocmai in 1989.
Exact in maximul depresiv ce a tinur Romania pe o stagflatie economica in depresiv timp de aproape 10 ani; unde revenirea s-a intamplat cand au fost taiate zerourile prin 2000.
Dupa aceasta taiere a fost cules din piata "aurul si argintul" de la purtator generand inca un soc putere de pierdere putere de cumparare dar cu potential productivitate pe ascendent.
Acest soc era orchestrat de bancile intrnationale centrale in cardasie cu bnreul si politicile guvenramentale de aderare la diferite politici si spatii economice.
Pentru aderare si etc forme; socul respectiv a generat idealuri marete in tanara generatie productiva ce tindea spre alte idealuri economice materiale.
Perfect pentru marea "migratie a fortei de munca".
Acelasi joc se joaca international si ciclic in diferite economii; este destul de simplu sa ne uital la vechiul Irak, la R Moldova, la Bulgari, Polonezi, etc...
Nu va agatati o viata anumite ideologii fixe, pentru ca natura si economia demonstreaza ciclic schimbari prin diferite socuri economice, politice, ideologice.
Cine nu crede cele scrise il rog sa cerceteze mai amanuntit; sunt documente in biblioteca nationala inca din 1860, sunt docmente economice in care sunt notate impulsurile ciclice economice in diferite ramuri, industrii inca din 1870.
Chiar daca legal cica INS exista de curant; rale au existat mai multe entitati ce se ocupau cu analiza si datele economice din trecut.
Vorbiti cu domnul Isarescu, ce este un mare cititor al analizelor economice din trecut.
Istoria reala se bazeaza pe: trenduri si cicluri unde doar formele de fond se schimba in timp peste nevoi reale perpetuate de oameni.
PS: cautati istoria economica a Olantei, a Romaniei, a USA, etc...
Va doresc o zi linistita.
7. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 18.11.2020, 20:22)
Princes of the Yen: Central Bank Truth Documentary