CORESPONDENŢĂ DIN NEW YORK Criza bancară din 2023: Ce urmează?

Lumea se confruntă acum cu o nouă criză bancară. A debutat la începutul lunii martie cu Silicon Value Bank (SVB), a 16-a cea mai mare bancă din SUA şi un partener financiar important al sectorului tehnologic din Silicon Valley... Mai multe alte bănci medii din SUA au fost apoi afectate. Contagiunea s-a răspândit la nivel internaţional, Credit Suisse fiind cel mai proeminent exemplu. În speranţa de a o opri, autorităţile de reglementare din SUA şi Elveţia au intervenit deja pentru a garanta depozitele, a oferi lichiditate şi a proiecta preluarea băncilor afectate.

Care sunt cauzele principale ale acestei crize? Este probabil ca aceasta să devină o criză majoră sau va fi ea ţinută sub control înainte de a afecta "economia reală"?

Cauza principală este creşterea rapidă a ratelor dobânzilor care a avut loc în întreaga lume ca răspuns la creşterea inflaţiei. Creşterea dobânzii a produs o scădere a valorii activelor cu venit fix - obligaţiuni şi credite - prezente în bilanţurile bancare.

Băncile se bazează pe "încredere". Deponenţii trebuie să aibă încredere că depozitele lor sunt în siguranţă. Băncile câştigă bani "împrumutând" depozite şi împrumutându-le mai departe la o rată mai mare decât plătesc deponenţilor. Băncile folosesc, de asemenea, o parte din depozite pentru a cumpăra investiţii, de ex. obligaţiuni de stat, despre care se aşteaptă să aducă un randament superior dobânzilor pe care le plătesc deponenţilor. Ele caută să menţină suficientă lichiditate şi/sau titluri de valoare uşor de tranzacţionat, pentru a satisface nevoile de rutină ale deponenţilor lor.

Băncile pleacă de la premisa că baza lor de depozite rămâne destul de stabilă, în ansamblu. Dacă prea mulţi oameni îşi cer banii înapoi în acelaşi timp şi băncile rămân fără lichidităţi, atunci vor fi forţate să vândă din investiţiile lor. Pe vremea când ratele dobânzilor erau practic zero, principala modalitate a băncilor de a câştiga bani era prin investiţii pe termen mai lung, în principal obligaţiuni guvernamentale. Dar, pe măsură ce ratele dobânzilor au crescut agresiv în 2022, valoarea acestor investiţii a scăzut brusc. SVB, de exemplu, se pregătea să-şi consolideze capitalul şi ratingul de credit prin obţinerea de capital suplimentar din surse private. Piaţa a interpretat asta ca un semn de slăbiciune.

SVB lucra cu sectoare precum cripto şi startup-uri finanţate cu capital de risc, multe dintre ele aveau performanţe slabe şi aveau nevoie de finanţare din partea băncii. Dificultăţile acestor companii, împreună cu scăderea lichidităţii băncii şi pierderile din investiţii au început să ridice semnale de alarmă. Când clienţii au aflat aceste lucruri, din ce în ce mai mulţi deponenţi şi-au retras banii de la SVB, iar banca nu avea suficient numerar disponibil pentru a face faţă cererilor. Pentru a finanţa aceste retrageri, SVB a trebuit să-şi vândă unele dintre investiţiile pe termen lung şi să suporte pierderi semnificative. Odată ce clienţii au văzut acest lucru, a început o panică bancară clasică.

Frica se răspândeşte rapid şi retragerile panicate de la o bancă devin rapid "contagioase".

Căutând să atenueze îngrijorarea publicului şi să ajute la rezolvarea problemelor de lichiditate, Federal Deposit Insurance Corporation (FDIC) a preluat băncile cu probleme, Rezerva Federală a oferit rapid împrumuturi pe 1 an băncilor care aveau nevoie de lichiditate, garantate cu activele lor evaluate la valoarea nominală, în locul valorii lor de piaţă, un pas major. Astfel, băncile nu trebuie să-şi vândă investiţiile în pierdere pentru a satisface cerinţele de numerar ale clienţilor.

În Elveţia, banca centrală a acordat, de asemenea, un împrumut către Credit Suisse şi în prezent a aranjat o fuziune cu UBS.

Vor fi aceste măsuri suficiente pentru a opri contagiunea altor bănci din întreaga lume? Deocamdată, acţiunile decisive ale autorităţilor de reglementare ar trebui să ajute. Totuşi, efectul creşterii ratelor dobânzilor a creat o situaţie riscantă pentru sistemul financiar mondial.

În sistemul bancar din SUA, se estimează că există 620 de miliarde de dolari de pierderi nerealizate la valoarea de piaţă. În comparaţie cu capitalul propriu de nivel 1 al băncilor de 2000 de trilioane de dolari, acesta reprezintă o posibilă pagubă de 31%... în mod clar o depreciere semnificativă.

Europa nu e nici ea departe în urma Statelor Unite. Pieţele emergente sunt într-o formă mult mai proastă, deoarece sistemele lor financiare trebuie să facă faţă unor urcări mai rapide ale dobânzilor, unor monede mai slabe şi unor datorii semnificative în valută.

Fed se confruntă cu două probleme grele: pe de o parte, inflaţia persistă şi ar fi necesare majorări suplimentare ale ratei dobânzii pentru a controla inflaţia; pe de altă parte, sistemul financiar arată o fragilitate care nu era aparentă acum câteva luni.

Cel mai probabil, Fed va deveni mai prudentă cu ratele dobânzilor. Creşteri de 0,5% nu mai sunt acceptabile; Azi, 23 martie 2023, Fed a ridicat ratele cu numai 0,25% .

Riscul unei crize financiare este mai mare decât riscul de a lăsa inflaţia să continue o perioadă. Probabil că şi alte bănci centrale vor fi de aceeaşi părere. Mult aşteptata recesiune din 2023 va sosi în cele din urmă şi poate că va domoli inflaţia.

Între timp, ar trebui să ne aşteptăm la o perioadă foarte tulbure pe pieţele financiare, în cursul anului 2023.