CORNELIU BODEA, PREŞEDINTELE CENTRULUI ROMÂN AL ENERGIEI: "Trebuie să fim şi mai determinaţi în ceea ce priveşte tranziţia energetică"

• George Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei: "Transelectrica va beneficia de proiecte individuale de investiţii în valoare de 475 milioane euro"

Accelerarea tranziţiei energetice va aduce preţuri mai mari la produsele energetice, preţuri care vor reprezenta la rândul lor o provocare politică imensă, dar este nevoie să fim şi mai determinaţi în ceea ce priveşte realizarea acestei tranziţii, a afirmat, ieri, Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei (CRE), în cadrul celei de-a 11-a ediţii a Romanian Energy Day, eveniment organizat de CRE la Bruxelles. Romanian Energy Day a fost organizat în jurul subiectului ce priveşte reducerea dependenţei de resursele energetice ruseşti, precum şi în jurul Green Deal şi pachetului legislativ Fit for 55 şi a întrunit specialişti din energetica românească şi europeană, dar şi reprezentanţi ai mediului de afaceri.

Bodea a declarat: "Această tranziţie trebuie să o realizăm şi mai determinaţi. Desigur, această tranziţie va aduce preţuri ciudate în pieţe şi asta va reprezenta o provocare politică imensă şi cred că această tranziţie nu are legătură atât de mult cu inovaţia şi cu tehnologia, ci va fi mai degrabă legată de provocarea politică: politicienii vor trebui să meargă în faţa alegătorilor şi să le explice că vor trebui să plătească preţuri mai mari la energie, un lucru deloc uşor. Am văzut cât de dramatic a început acest an şi zilele acestea vedem proteste şi alte probleme care provoacă temeri populaţiei, creşterea preţului la carburanţi, gaze sau electricitate. Va fi dificil, dar mă bucur să văd că în ultimele luni, atât Comisia Europeană şi Parlamentul European, cât şi statele membre, sunt foarte angajate să continue lupta împotriva schimbărilor climatice şi să accelereze ritmul transformării în această direcţie. Pentru că existau discuţii despre o încetinire sau despre paşi înapoi, dar mă bucur să văd că toată lumea e determinată să se mişte mai rapid. Acesta este răspunsul corect, să ne mişcăm mai rapid dinspre combustibilii fosili, iar asta va rezolva două probleme: vom lupta împotriva schimbărilor climatice şi ne vom reduce dependenţa de resursele ruseşti".

• Matthew Baldwin, director general adjunct la DG Energy: "Lumea nu va mai fi la fel şi nu ne putem întoarce la realitatea de dinainte de 24 februarie 2022"

Lumea nu va mai fi la fel şi nu Europa nu se poate întoarce la lumea care a existat înainte de 24 februarie 2022, a afirmat la rândul său Matthew Baldwin, director general adjunct la DG Energy din cadrul Comisiei Europene.

"Sărăcia energetică este o problemă reală în mare părţi din Europa, din Europa de Sud-Est şi desigur în România. Este nevoie să avem o tranziţie justă sau nu vom avea o tranziţie. (...) Rămânem angajaţi să fim primul continent neutru din punct de vedere climatic până în 2050, sectorul energetic are principala contribuţie aici, trebuie să punem acest proces pe calea corectă în acest deceniu şi din acest motiv am venit în faţă cu pachetul Fit for 55 care are ca ţintă să reducă emisiile cu 55% până în 2030. Propunerile sunt dificile, progresează rapid prin Consiliu şi Parlamentul European, dar încă lucrăm la ele. (...) Aproape toate statele europene au răspuns (la majorarea preţurilor la energie din 2021) cu măsuri naţionale. Apoi, desigur, din 24 februarie lucrurile s-au schimbat din nou cu invazia Ucrainei (de către Rusia). Lumea nu va mai fi la fel şi nu ne putem întoarce la lumea care a existat înainte de 24 februarie: a dus la repetate apeluri în Consiliul European din partea liderilor noştri să redesenăm sistemul energetic european, în mod notabil făcând tranziţia de la un sistem dependent de importurile de combustibili fosili din Rusia. Din acest motiv am venit în faţă cu planul RepowerEU pe 18 mai ca un element cheie de politică publică la această provocare. (...) RepowerEU nu este o strategie alternativă la Green Deal, ci o accelerare a Green Deal, construieşte pe implementarea completă a Fit for 55 care deja ţinteşte o reducere a consumului de gaze cu 50% până în 2030 şi a consumului de petrol. (...) Ştim că vom avea nevoie de gaze naturale ca combustibil de tranziţie, ştim că gazul natural va continua să fie în ţevile noastre pentru decenii de acum înainte, chiar dacă se va reduce ulterior, iar partea semnificativă este că nu se mai poate să fie gaz rusesc. Trebuie să ne ridicăm ambiţiile pe energiile regenerabile şi pe eficienţă energetică", a spus oficialul Comisiei Europene.

Baldwin a mai spus că Europa a crescut semnificativ importurile de LNG şi a început să facă demersuri diplomatice pentru a majora achiziţiile de la alţi producători pe lângă cei din SUA. De asemenea, UE a început demersuri pentru crearea unui sistem comun de achiziţie de gaze la nivelul UE, un pas semnificativ pentru Europa.

• George Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei: "Vine iarna şi facem eforturi pentru a ne diversifica sursele de aprovizionare cu gaze naturale"

George Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, a afirmat că în cadrul instituţiei se lucrează la o lege offshore pentru zona de energie eoliană şi de asemenea se fac eforturi pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale în contextul apropierii iernii. Potrivit oficialului român, luna viitoare se va lansa un nou apel de proiecte pentru finanţarea mai multor proiecte de stocare de energie şi pentru producţia de baterii. Niculescu a spus că Transelectrica (TEL) va beneficia de proiecte individuale de investiţii în valoare de 475 milioane de euro.

"Mâine (astăzi - n.r.) se încheie primul apel de proiecte lansat pentru fondurile din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), un apel de proiecte cu o valoare totală de circa 460 de milioane de euro prin care intenţionăm să implementăm undeva la 950 de MW în regenerabile, atât în proiecte în solar cât şi în eolian. Luna viitoare vom lansa un nou apel care va finanţa capacitatea de stocare pentru că toată această capacitate în regenerabile are nevoie de stocare şi vom finanţa proiecte în stocare în valoare de circa 104 milioane de euro şi proiecte în producţia de baterie în valoare de 260 milioane de euro. Nu vrem doar să importăm tehnologia, ci să o producem în ţara noastră. Toate aceste fonduri sunt disponibile prin PNRR. Prin Fondul de Modernizare deja am aprobat proiecte individuale de 475 milioane de euro pentru Transelectrica (TEL) pentru că toată această energie nouă care vrem să fie generată trebuie transportată. (...) Un alt subiect important este gazul natural: este una din principalele noastre preocupări în Ministerul Energiei pentru că vine iarna şi trebuie să fim pregătiţi şi să avem o ofertă diversificată de gaze naturale şi de ce nu să ne diversificăm rutele de aprovizionare cu gaze naturale. În această privinţă facem multe eforturi pentru a ne diversifica sursele de aprovizionare. În urmă cu o săptămână compania Black Sea Oil & Gas a început producţia de gaze naturale în Marea Neagră, deci 1 miliard de metri cubi pe an vom intra în sistemul de transport (din această sursă), un nou pas pentru a reduce dependenţa de gaz rusesc. Sperăm ca Neptun Deep va fi de asemenea un proiect de succes şi până în 2026-2027 să fim complet dependenţi de gazul rusesc. Este foarte important să ne folosim propriile resurse (...), iar Marea Neagră are un potenţial foarte mare şi în ceea ce priveşte zona de eolian offshore. Lucrăm la Ministerul Energiei la o lege offshore-wind care să ne dea posibilitatea să captăm acest potenţial al Mării Negre", a spus Niculescu.

• Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedinte ANRE: "Cea mai mare vulnerabilitate a Europei, în acest moment, este dependenţa de importurile de energie"

Totodată, Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a spus că există extrem de multe chestiuni curente care necesită să fie dezbătute şi pentru care să se găsească soluţii, dar este nevoie să ne oprim şi să ne gândim la ce se va întâmpla pe termen mediu şi lung.

"Lucrând ca «pompier», este uşor să faci greşeli. Provocările cu care se confruntă ANRE în această criză energetică şi cum vedem viitorul şi soluţiile la problemele cauzate de această criză: am văzut deja că majoritatea statelor europene au luat primele măsuri pentru protecţia consumatorilor, casnici şi non-casnici, iar la fel s-a făcut şi în România, anul trecut. Practic, din cauza crizei energetice, aproape în fiecare stat membru numărul consumatorilor vulnerabili a crescut. Sunt mult mai expuşi decât oricând în trecut. Acesta a fost primul val, iar apoi statele membre au făcut unele ajustări. Majoritatea încă susţin anumite categorii de consumatori, este şi cazul României, încă avem unele măsuri de sprijin pentru circa 90% dintre consumatori, până la finalul lunii martie 2023. Preţurile sunt practic plafonate, cred că este măsura corectă şi acele ţări care pot sprijini financiar aceşti consumatori ar trebui să o facă. Întrebarea este cum pregătim sectorul energetic şi consumatorii pentru viitor şi pentru momentul în care acele scheme de sprijin se vor încheia: avem o perioadă relativ scurtă de timp pentru a lua măsuri şi pentru a încerca să reechilibrăm piaţa de energie, să majorăm oferta de energie şi să reducem cererea. Această criză era complicată chiar şi fără război şi şantajul Rusiei asupra Europei. În această situaţie, singura noastră opţiune este să mergem înainte, să accelerăm măsurile începute în urmă cu câţiva ani, cu Green Deal, cu Fit for 55 şi acum RepowerUE şi să continuăm electrificarea, să continuăm construcţia de centrale noi, curate, în principal regenerabile. (...) Acum nu cred că principala provocare este asigurarea finanţării acestor proiecte. Este relativ uşor să obţii finanţare având în vedere preţurile ridicate pe care le avem. Avem probleme cu lanţurile de aprovizionare ale unor echipamente necesare pentru centralele fotovoltaice şi eoliene, resursele umane pentru această transformare nu există la nivelul la care se planifică această transformare. Fără resursa umană nu poţi construi 1 MW în fotovoltaic sau eolian. Mai există provocarea responsabilităţii, a conservării energiei şi a eficienţei energetice. Preţurile ridicate încurajează consumatorii să economisească energia, să investească în eficienţă energetică, dar întrebarea este cum te aştepţi să ai mai multe investiţii în eficienţă energetică dacă plafonezi preţul şi 90% din consumatori nu are dificultăţi în a-şi plăti factura la energie, care este subvenţionată", a afirmat oficialul ANRE.

Potrivit acestuia, cea mai mare vulnerabilitate a Europei în acest moment este dependenţa de importurile de energie.

• Bogdan Toncescu, membru al directoratului Transelectrica: "Suntem încrezători că putem realiza un cablu subteran HVDC de la Marea Neagră, până la graniţa cu Ungaria, ca să evacuăm energia ce va fi produsă de viitoarele capacităţi de la Cernavodă şi din offshore wind"

Bogdan Toncescu, membru al directoratului Transelectrica, a afirmat în cadrul aceluiaşi eveniment că societatea pe care o conduce se uită cu interes şi încredere la un proiect de cablu subteran în Marea Neagră prin care să se evacueze energia ce va fi produsă de viitoarele capacităţi de la Cernavodă şi din offshore wind.

"Anul trecut am realizat o listă de proiecte strategice pe care am zis că trebuie să le dezvoltăm cât mai rapid posibil, chiar mai rapid decât planificat iniţial, proiecte menite să crească atât capacitatea transfrontalieră, cât şi să majorăm capacitatea care va fi instalată în România. Deci pentru majoritatea proiectelor am aplicat pentru finanţare prin Fondul de Modernizare şi toate au fost aprobate, avem 475 de milioane de euro aprobaţi prin Fondul de Modernizare. Al doilea lucru pe care l-am realizat, în ceea ce priveşte noile capacităţi care vor fi dezvoltate în România, a fost să încercăm să transparentizăm cât mai mult posibil întreg procesul de obţinere a autorizaţiilor de conectare la reţea. Am început cu o hartă interactivă, în decembrie 2021, iar investitorii au informaţii cu privire la capacităţile care pot fi integrate (în reţea) în România, pe regiuni. Ţintim să facem întreg procesul transparent până la finalul anului, să existe un mediu corect din acest punct de vedere. (...) În ceea ce priveşte ideile noi, împreună cu Ministerul Energiei am venit cu o idee să dezvoltăm un proiect de cablu subteran, un cablu subteran HVDC (High Voltage Direct Current - eng.) de la Marea Neagră la graniţa cu Ungaria. A fost o idee dar începe să devină ceva mai mult şi suntem încrezători că putem să îl realizăm şi că va ajuta România atât din perspectiva capacităţilor offshore wind care vor fi dezvoltate cât şi din perspectiva celor două reactoare noi planificate la Cernavodă, avem nevoie de mai multe căi să evacuăm energia produsă în sud-estul ţării", a declarat Toncescu.