CORPUL DE CONTROL AL PREMIERULUI ACUZĂ FOSTELE CONDUCERI 2. Transelectrica - contracte suspecte - 08.02.2016

Compania Transelectrica a încheiat, între 2009 şi 2013, mai multe contracte care ridică suspiciuni, iar angajaţii au beneficiat în aceeaşi perioadă de 20 de sporuri şi indemnizaţii, la care se alătură 23 de adaosuri şi alte beneficii în sumă totală de 311,8 milioane de lei, potrivit unui raport al Corpului de Control al premierului dat recent publicităţii.

Documentul guvernamental se referă la perioada 2009-mai 2013, înainte de selectarea actualei conduceri potrivit OUG 109/2011 privind guvernanţa corporativă.

Amintim că actualul director al Transelectrica Toni Teau a fost numit în mai 2014.

Conform documentului, în timpul acţiunii de control s-a constatat faptul că sistemul informatic "DAMAS" al pieţei de echilibrare, achiziţionat şi implementat în cadrul Dispecerului Energetic Naţional (DEN), nu identifică operaţiunile de tranzit de energie electrică ale participanţilor la piaţa din România şi că platforma informatică nu permite acestor participanţi să notifice la DEN graficele privind tranziturile de energie electrică, distinct faţă de graficele de import sau export.

Cu privire la funcţionarea platformei "DAMAS", reprezentaţii Transelectrica au afirmat că "Tranzitele pentru Partea Responsabilă cu Echilibrarea, altele decât cele virtuale, nu sunt cunoscute în sistemul Damas. Soluţia implementată (...) nu acoperă procesul de declarare a tranzitelor".

Raportul mai arată că Transelectrica nu dispune de mijloace proprii corespunzătoare pentru a verifica realitatea operaţiunilor de tranzit de energie electrică, reprezentanţii DEN luând în considerare doar datele notificate sau declarate de către participanţii la piaţa de energie electrică.

Având în vedere păgubirea patrimoniului Transelectrica, în document este precizat că Rudnap, Statkraft ROMÂNIA şi Statkraft Markets, selectate în mod aleatoriu, au declarat, în perioada ianuarie 2009 - august 2013, iar Dispecerul Energetic Naţional a confirmat, un tranzit total de 1,05 milioane MWh energie electrică, din care, cantitatea de 98.774 MWh energie electrică a fost declarată ca tranzitată în perioada 1 ianuarie 2009 - 31 martie 2010, perioadă în care tranzitul cu energie electrică se declara lunar.

Potrivit sursei citate, în perioada menţionată, reprezentanţii DEN au validat şi confirmat, contrar reglementărilor, anumite cantităţi de energie electrică ca făcând obiectul unor operaţiuni de tranzit, în condiţiile în care acestea au fost declarate ca atare de reprezentanţii celor trei societăţi selectate după termenul limită stabilit de operatorul de transport şi de sistem, deci, potrivit reglementărilor instituite, în asemenea situaţii, Transelectrica trebuia să excludă tranziturile de energie electrică declarate tardiv.

Consecinţa faptului că reprezentanţii Dispecerului Energetic Naţional nu au respectat procedura stabilită la nivelul operatorului de transport şi de sistem a constat în aceea că Transelectrica nu a facturat celor trei societăţi contravaloarea serviciilor de transport aferente importului şi exportului de energie electrică, cauzând un prejudiciu patrimoniului Transelectrica în valoare de 2,2 milioane de lei, informează raportul Corpului de Control al premierului.

Acesta menţionează şi un posibil caz de conflict de interese, în care s-ar fi aflat Adrian Băicuşi, director general al Transelectrica din ianuarie 2009 până în noiembrie 2010.

În perioada în care a deţinut funcţia de director general al Transelectrica, Băicuşi Adrian a reprezentat compania la încheierea unor contracte cu Siemens Bucureşti, societate în cadrul căreia acesta a ocupat funcţia de director general, până la data de 30 septembrie 2008, mai arată comunicatul.

Acesta preciează că între cele două entităţi, în perioada menţionată, au fost încheiate trei contracte de achiziţie publică şi un act adiţional la contracte în valoare de 70,7 milioane de lei, cu TVA, sumă de care Siemens a beneficiat.

Transelectrica: "Raportul Corpului de Control al Primului Ministru se referă la perioada 2009-2013, de dinainte de implementarea în cadrul CNTEE Transelectrica SA a OUG nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice (OUG 109/2011). Drepturile salariale menţionate în raport au fost acordate cu respectarea prevederilor Contractelor Colective de Muncă (CCM) semnate de Sindicat şi asumate de conducerea CNTEE Transelectrica SA din acea perioadă.

După dispariţia CCM la nivel de ramură, din 2011, sindicatele au solicitat şi obţinut menţinerea la nivel de companie a unui CCM care a transpus aceleaşi drepturi ale angajaţilor în ceea ce priveşte sporurile, facilităţile şi beneficiile de ordin salarial.

Conform Planului de Administrare elaborat de Consiliul de Supraveghere numit prin OUG nr. 109/2011 şi aprobat de AGA în data de 30.09.2013, a fost elaborat şi finalizat un proiect de Creştere a Eficienţei Organizaţionale, actualmente fiind în curs de implementare, introducându-se un nou sistem de salarizare bazat pe evaluarea prin criterii şi obiective de performanţă a activităţii conducerii executive a companiei de la nivel de direcţii şi departamente, noutatea acestui sistem constând în implementarea unui nou concept de componentă variabilă de remunerare neexistent până la acest moment.

În cadrul noului sistem de salarizare, performanţa este reflectată atât în partea fixă, cât şi în partea variabilă. În partea fixă, în mod specific, avansarea în cadrul clasei de salarizare nu va ţine cont de vechime, ci de nivelul de performanţă realizat şi de progresele realizate în formarea profesională proprie. Partea variabilă este o componentă nouă care transformă cuantumul indemnizaţiei de conducere într-o metodă de remunerare evaluată în funcţie de gradul de realizare a criteriilor şi obiectivelor de perfomanţă specifice.

În cadrul acestui proiect, sporurile rămase sunt sporuri specifice activităţii de Operator de Transport şi Sistem, cum ar fi sporul de tură, sporul de noapte, sporul de mobilitate, sporul de program special de muncă.

Prin proiectul de Creştere a Eficienţei Organizaţionale, noul sistem de salarizare în partea fixă pleacă de la un nomenclator de funcţii şi meserii, calculat pe o bază de punctaj cu o departajare riguroasă bazat pe o gradare a funcţiilor pe criterii specifice. Noul nomenclator de funcţii şi meserii permite construirea unei noi grile de salarizare în care avansarea prin creşterea vechimii în muncă dispare".