COSMIN MARINESCU, CONSILIERUL ECONOMIC AL PREŞEDINTELUI:  "În politica economică, decidenţii trebuie să înveţe din greşelile trecutului"

Este important ca decidenţii politici să ia aminte la greşelile trecutului şi să privească politicile economice cu responsabilitate, să aleagă priorităţile de alocare a resurselor şi eşalonarea în timp a acestora, consideră Cosmin Marinescu, consilierul economic al preşedintelui Klaus Iohannis, într-un interviu acordat Profit.ro.

Consilierul prezindenţial a punctat: "De multe ori, ciclurile electorale ajung să potenţeze crizele economice, să înăsprească efectele acestora, aşa cum s-a întâmplat în 2008, când economia românească a fost făcută să «duduie» prin politici expansioniste, dacă vă amintiţi, pentru ca mai apoi să «bubuie», în 2009, în plină criză economico-financiară. Însă aşa cum am insistat şi cu alte ocazii, este important ca decidenţii politici să ia aminte la greşelile trecutului şi să privească politicile economice cu responsabilitate, nu doar în anii electorali, ci în general, pentru ca evoluţiile economice să fie sustenabile".

Cosmin Marinescu atrage atenţia că în economie resursele sunt limitate, motiv pentru care nu ne putem permite să avem totul dintr-odată, adică reducerea impozitelor concomitent cu creşterea cheltuielilor şi echilibre macroeconomice.

"Guvernul tehnocrat, cum îl numiţi, nu este însă autorul cadrului fiscal-bugetar actual. El a preluat, în linii mari, un buget pentru 2016 deja construit, bazat pe măsurile fiscal-bugetare din 2015, la care s-au mai adăugat şi diverse iniţiative legislative parlamentare, unele dintre ele nefiind luate în calcul nici de fostul guvern. În economie, aşa cum ştiţi, resursele sunt limitate. Tot ceea ce putem face este să alegem priorităţile înspre care alocăm resursele, precum şi eşalonarea în timp a acestora. Acesta este motivul pentru care nu ne putem permite să avem totul dintr-odată, şi reducerea impozitelor concomitent cu creşterea cheltuielilor, aşa cum am arătat în contextul solicitării Preşedintelui de reexaminare a Codului Fiscal. Fireşte că unele dintre măsurile adoptate erau dezirabile, însă contează foarte mult intensitatea şi eşalonarea lor, pentru a nu prejudicia sustenabilitatea finanţelor publice şi echilibrele macroeconomice", a afirmat Marinescu.

Potrivit consilierului prezidenţial, politicile fiscal-bugetare naţionale, deşi beneficiază de susţinere parlamentară, contravin uneori regulilor de guvernanţă fiscală, adoptate tot de către parlamente.

În interviu, Cosmin Marinescu aminteşte faptul că, în perioada post-criză, România a fost campioana europeană a creşterii datoriei publice, care aproape s-a triplat faţă de 2008, în timp ce ţinta de deficit bugetar a fost salvată, în ultimii ani, de nerealizarea investiţiilor publice.

"Să nu subestimăm ceea ce semnifică deficitul bugetar pentru calitatea guvernanţei economice. Practic, deficitele sunt un fel de notă de plată prin care guvernele transferă, în viitor, costul beneficiilor actuale. Aşa se explică propensiunea pentru deficite, care aproape a permanentizat creşterea datoriei publice. Mulţi invocă sistematic, nu însă şi justificat - în opinia mea, poziţia confortabilă pe care o avem, cu o datorie publică de aproape 40% din PIB, una dintre cele mai mici datorii din ţările UE. Să nu uităm totuşi că, în perioada post-criză, România a fost campioana europeană a creşterii datoriei publice, care aproape că s-a triplat faţă de 2008. În plus, expunerea băncilor comerciale pe titlurile de stat este de circa 20%, cea mai mare din UE. De aceea incertitudinile actuale impun abordări prudente, echilibrate. De exemplu, dacă se dorea accelerarea economiei printr-o relaxare fiscală consistentă, aşa cum prevedea Codul Fiscal, atunci trebuia frânată o anumită expansiune bugetară cu caracter permanent. Invers, dacă se dorea, simultan, acomodarea bugetară a unor creşteri salariale, atunci reducerea impozitelor trebuia mai atent eşalonată", a punctat Cosmin Marinescu.

Consilierul prezidenţial apreciază că, în condiţiile unei explozii a consumului, care s-ar putea risipi în creşterea importurilor, există şi riscul de a vedea că, vorba poetului, "ce e val, ca valul trece".

Acesta a precizat: "Mare parte din creşterea economică din 2016 va fi bazată pe consum. Fireşte, este prematur să vorbim despre schimbarea modelului de creştere economică, de la creşterea bazată pe exporturi, aşa cum au stat lucrurile în 2013, la creşterea economică bazată pe consum din 2015 şi 2016. Pe de altă parte, nu este nimic rău în creşterea consumului, cu condiţia să fie una sustenabilă, adică bazată pe creşteri durabile în planul productivităţii şi al veniturilor. Însă, în condiţiile unei explozii a consumului, care s-ar putea risipi în creşterea importurilor, există şi riscul de a vedea că, vorba poetului, «ce e val, ca valul trece». De aceea trebuie avute în vedere, mai degrabă, bazele creşterii economice sustenabile, anume investiţiile şi îmbunătăţirea productivităţii".

Pledând pentru păstrarea obiectivului de adoptare a monedei euro, inclusiv ca ancoră instituţională, consilierul economic al preşedintelui Iohannis arată că problema esenţială nu este cu ce monedă (naţională sau europeană) facem convergenţă reală, ci dacă economia dispune de surse sustenabile de creştere economică.

"Este important să înţelegem că adoptarea monedei europene nu este o opţiune, ci o decizie strategică deja asumată de România prin însăşi aderarea la Uniunea Europeană. Astfel, prin euro, România doar va continua drumul de aprofundare a integrării europene. Totuşi, în bună măsură şi nu de puţini ani, economia României este deja euroizată, oarecum din alte raţiuni decât atunci când era dolarizată, ca protecţie anti-inflaţionistă. Problema concretă ţine de conturarea momentului oportun, care trebuie configurat printr-o foaie de parcurs, un calendar de trecere la euro, care să detalieze toate măsurile monetare, legislative, instituţionale necesare acestui proces de amploare.(...) De aceea, adoptarea euro trebuie pregătită prin reforme care să ridice competitivitatea economică, pentru o valorificare cât mai bună a oportunităţilor zonei euro. În acest sens, euro poate fi chiar o ancoră instituţională, inclusiv pentru disciplinarea şi coerenţa politicilor economice, care să asigure astfel stabilitatea şi predictibilitatea atât de necesare dezvoltării", a mai spus Cosmin Marinescu în interviu.