Costurile de finanţare pe termen lung ale României continuă să crească

Costul de finanţare pe 10 ani al României, barometrul pentru costul banilor în economie, a revenit pe creştere la finalul acestei săptămâni şi a urcat la nivelul de 3,3%, cel mai ridicat din luna mai, o evoluţie în tandem cu creşterile de randamente din pieţele internaţionale. Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania, subliniază deplasarea în sus a curbei randamentelor din această săptămână, care a fost în medie de două puncte de bază. Costul de finanţare pe 10 ani al României a crescut cu 11,5% de la începutul anului. Costurile de finanţare pe termen scurt sunt totuşi mai scăzute în prezent faţă de cele de la finalul anului 2020.

Rădulescu notează: "Soldul creditului neguvernamental a crescut cu 0,9% lună/lună şi cu 10,1% an/an la nivelul record de 296,3 miliarde lei în mai, pe fondul relansării economiei reale şi nivelului redus al costurilor reale de finanţare. De asemenea, depozitele neguvernamentale s-au majorat cu un ritm lunar de 0,6% şi cu 13,7% an/an la 435,9 miliarde lei în mai, evoluţie susţinută de nivelul ridicat al ratei de economisire şi dinamica favorabilă a veniturilor populaţiei şi rezultatelor financiare ale companiilor. Totodată, rata creditelor restante s-a redus de la 2,06% în aprilie la 2,01% în mai, nivelul minim din ianuarie 2009, pe fondul ameliorării climatului macroeconomic şi nivelului redus al costurilor reale de finanţare. Nu în ultimul rând, Guvernatorul BNR a semnalat că banca centrală va implementa o politică monetară care să susţină creşterea sănătoasă a creditării şi evitarea incidenţei unor noi episoade de majorare semnificativă a ratei creditelor neperformante".

Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a afirmat miercuri că banca centrală nu doreşte o creştere rapidă a creditării în ţara noastră, care să se încheie cu o explozie a creditelor neperformante şi cu acuze adresate băncilor pentru un aşa-zis comportament înşelător: "Nu dorim orice fel de creştere a creditului. Nu propunem o stimulare a creditării spre zona «exuberanţei iraţionale», ca să folosesc cuvintele lui Alan Greenspan (n.r. fost preşedinte al Rezervei Federale SUA)".

Joi, Ministerul de Finanţe a lansat o nouă emisiune de certificate pe 12 luni şi s-a împrumutat cu 852,6 milioane de lei, peste volumul programat de 800 milioane de lei, la un cost mediu anual de 1,97%, în creştere cu şapte puncte bază raportat la nivelul din mai. Totodată, Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadente în octombrie 2027 şi a atras 254,9 milioane de lei, sub volumul programat de 600 milioane de lei, la un cost mediu anual de 2,95%, în urcare de la nivelul de 2,77% înregistrat la licitaţia similară din aprilie. Eşecul parţial al acestei emisiuni de obligaţiuni scadente în octombrie 2027 a contribuit la creşterea ratei de dobândă pe 10 ani, în condiţiile în care investitorii au subscris doar 286,9 milioane de lei, sub 50% din ofertă.

Săptămâna viitoare, Ministerul Finanţelor a programat o licitaţie cu titluri scadente în octombrie 2034, în volum de 345 milioane de lei.

Analiştii se aşteaptă ca BNR să semnaleze în următoarele luni posibilitatea demarării noului ciclu de creştere a dobânzilor în condiţiile avansului inflaţiei şi a creşterii PIB care este aşteptată de FMI şi Consiliul Fiscal să fie de peste 7% în acest an şi de 5% în 2022.

Ungaria şi Cehia au majorat deja dobânzile, după cum notează analiştii BT Asset Management: "Ungaria e prima ţară din CEE care măreşte dobânda de referinţă (de la 0,6 la 0,9%) din cauza inflaţiei. Următoarele creşteri de dobândă vor fi decise lunar, în funcţie de felul în care se aliniază aşteptările inflaţioniste la ţita de inflaţie a băncii centrale. La doar o zi după Ungaria, tot din cauza inflaţiei mari, Cehia a majorat şi ea dobânda de referinţă la 0,5%".

Analiştii BCR arată la rândul lor că titlurile de stat în lei au fost mai reziliente comparativ cu cele din regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE) la temerile în creştere privind perspectivele inflaţioniste globale.

"Astfel, randamentele suverane în lei au crescut cel mai puţin din zona ECE de la începutul anului (37 puncte de bază), în pofida creşterilor semnificative ale ratelor pe termen lung din principale pieţe globale - 58 puncte de bază în SUA şi 40 puncte de bază în Germania -, susţinute de un diferenţial semnificativ de randament faţă de titlurile de stat din regiune. Panta curbei randamentelor titlurilor de stat în lei a devenit mai abruptă de la începutul anului, în principal pe fondul scăderii ratelor pe termen scurt impulsionată de surplusul de lichiditate, în timp ce preţul titlurilor pe termen lung a suferit o corecţie determinată de factori externi", notează analiştii BCR.