Costurile de finanţare pe termen lung continuă să crească şi ating cel mai ridicat nivel din ultimii opt ani

Costurile de finanţare ale guvernului au explodat de-a dreptul în acest an, rata de dobândă pe 10 ani (RO10Y), barometrul pentru costul de finanţare în economie, atingând vineri cel mai ridicat nivel din ultimii 8 ani. Singurul moment când costul de finanţare pe 10 ani a fost mai mare în ultimii 8 ani este mijlocul lunii martie 2020, când piaţa secundară locală a titlurilor de stat a fost blocată de volatilitatea sălbatică din pieţele financiare internaţionale şi Banca Naţională a României (BNR) a fost obligată să intre în piaţă să opereze pentru prima dată achiziţii de titluri de stat.

Creşterea ratelor de dobândă la titlurile de stat a fost una generalizată în ultima săptămână, dar mai pronunţată pe scadenţele medii-lungi, după cum arată Andrei Rădulescu, directorul de analiză macro de la Banca Transilvania. Efectiv, costul de finanţare pe zece ani al guvernului a urcat vineri la 5,54%, acesta fiind un nou record al ultimilor 8 ani (în 2014 RO10Y era 5,6%). Inflaţia a urcat la 8% în octombrie, BNR a început procesul de majorare a dobânzilor pentru a contracara inflaţia care dă semne că iese din sfera preţurilor energetice, iar guvernarea PSD-PNL-UDMR are în vedere cheltuieli suplimentare bugetare anuale de aproape 14 miliarde de lei începând cu 2022.

Amintim că ratele de dobândă pentru împrumuturile statului au revenit puternic pe creştere în debutul anului după un minim al RO10Y de 2,66% în februarie (vezi grafic) în condiţiile în care dinamica revenirii economice a fost una extrem de bună în primele şase luni ale lui 2021, urmată apoi de accentuarea presiunilor inflaţioniste şi de stagnarea activităţii economice în perioada scursă din debutul toamnei şi al celui de-al patrulea val pandemic. În trimestrul trei din acest an preţurile producţiei industriale (PPI) au explodat peste tot în lume, inclusiv în România (rată anuală de +20% la septembrie), în timp ce producţia industrială locală s-a contractat cu 4,6% iar activitatea în construcţii cu peste 10%.

Un alt factor care a exacerbat costurile cu care finanţatorii împrumută România a fost şi instabilitatea şi incertitudinea politică care a provocat mari îndoieli cu privire la consolidarea fiscală pe care trebuie să o realizeze ţara noastră - îndoieli care par să persiste. Amintim că PNL prin Klaus Iohannis şi favoritul său Florin Cîţu au provocat o criză politică care a fost rezolvată săptămâna trecută prin cooptarea la guvernare a PSD, dezbaterile pe acest subiect vizând planurile de a deveni premier ale preşedintelui Iohannis după plecarea de la Cotroceni în 2024 şi revizuirea potenţială a Constituţiei. În data de 16 august, înainte de declanşarea crizei politice, randamentul pe 10 ani (RO10Y) se situa la 3,73%.

Inflaţia (indicele preţurilor de consum - IPC) este aşteptată de BNR să încheie anul la o rată anuală de 8,6% care oricum este redusă de compensarea pentru consumatorii casnici a preţurilor mari la energie electrică şi gaze naturale. În lipsa acestei compensări inflaţia s-ar fi dus la o rată anuală de două cifre. Totodată, BNR a arătat în debutul acestei luni, în raportul asupra inflaţiei, că inflaţia va continua să crească până în luna aprilie 2022 de unde rata anuală a inflaţiei va începe să decelereze spre o rată de 5,9% în decembrie 2022.

Creşterea costurilor de finanţare semnalează îngrijorări pentru trimestrele următoarele: cât de mult timp va dura perioada cu creşteri de preţuri, cât de amplă va fi şi cum vor interveni băncile centrale, cât de puternic sau de gradual. Totodată, această creştere înseamnă o nouă povară pe bugetul de stat în condiţiile în care guvernul plăteşte dobânzi mai mari.

Dobânzile în creştere pun presiune suplimentară pe buget şi mai ales pe bugetele anilor viitor, şi aşa foarte complicate de ponderea mare (85%) în veniturile nefiscale a cheltuielilor cu pensii şi salarii din sectorul public.

Care este costul majorat în termeni nominali: ei bine, după cum notează hotnews.ro, rectificarea bugetară alocă încă 1,26 miliarde de lei pentru cheltuielile statului cu dobânzile. În 2022, adică pe tot anul, acest impact ar putea fi mai mare chiar cu 100% faţă de suma previzionată în buget pentru 2021.

Totodată, în ultima perioadă au crescut şi dobânzile pe piaţa interbancară, ROBOR la 3 luni urcând la 2,63% faţă de 1,6% în finalul lunii septembrie. Dobânzile reale rămân totuşi puternic negative în condiţiile în care inflaţia calculată de INS a fost la 7,94% în luna octombrie. La evoluţia dobânzilor se adaugă inclusiv lichiditatea în restrângere din sistemul bancar care survine măsurilor BNR de restrângere a cererii de credite şi per total a condiţiilor financiare.

BNR a continuat săptămâna trecută să sterilizeze surplusul de lichiditate din piaţa interbancară printr-o nouă operaţiune de atragere de depozite, după cum arată analiştii BCR. 10 bănci au plasat în debutul săptămânii 1,47 miliarde lei la banca centrală, cu scadenţa la o săptămână la rata dobânzii cheie de 1,75%. Săptămâna trecută au ajuns de asemenea la scadenţă depozite în valoare de 7,92 miliarde lei constituite în săptămâna precedentă de către bănci la BNR.

Totodată, săptămâna trecută, licitaţia Ministerului Finanţelor (MF) pentru titluri de stat cu scadenţa în octombrie 2027 în valoare de 500 milioane lei a atras o cerere bună din partea investitorilor, de 763,9 milioane lei. În schimb, licitaţia cu titluri pe 15 ani a MF nu a fost deloc interesantă pentru bănci.

"MF a emis 690,9 milioane lei la un randament mediu/maxim de 5,11%/5,13%. Licitaţia pentru obligaţiuni cu scadenţa în aprilie 2036, în valoare de 400 milioane lei a atras o cerere redusă din partea investitorilor - doar 167,9 milioane lei. Ca urmare, MF a atras 135,9 milioane lei la un randament mediu/maxim de 5,58/5,6%", mai arată analiştii BCR.

În general analiştii estimează că trimestrele viitoare vor aduce mesaje mai ferme din partea băncilor centrale cu privire la inflaţie în condiţiile în care ieşirea din iarnă este aşteptată să aducă o stabilizare a inflaţiei şi mai ales a preţurilor energetice.