Creştere uşoară a ratei de dobândă pe 10 ani, în ultima săptămână

Piaţa titlurilor de stat din România a încorporat evoluţiile macro-financiare mondiale şi europene şi ştirile interne în ultima săptămână, observându-se o uşoară creştere a ratei de dobândă la 10 ani, evoluţie în convergenţă cu cele înregistrate în SUA şi Germania determinată de perspectivele de intrare în ciclul economic post-pandemie, arată Andrei Rădulescu, economistul-şef al Băncii Transilvania, într-un raport de analiză.

Rădulescu notează: "Semnalele de intrare în ciclul post-pandemie, perspectiva persistenţei unei politici economice relaxate pe termen scurt şi climatul macro-financiar extern au determinat creşterea uşoară a ratei de dobândă la titlurile de stat pe scadenţa 10 ani (barometrul pentru costul de finanţare în economie - n.r.), cu 0,1% la 3,87% în această săptămână - declin cu 12,2% de la începutul anului. Spread-ul de dobândă s-a ajustat cu 3% la 1,12 puncte procentuale, cel mai redus nivel din martie".

Totodată, analiştii BT Asset Management arată în raportul săptămânal că apetitul crescut faţă de titlurile de stat în lei a permis ca nivelul randamentelor să revină la niveluri joase, similare perioadei pre-Covid.

"Curba randamentelor s-a aplatizat, iar spread-ul dintre scadenţă la 10 ani faţă de cea la 2 ani s-a comprimat până la 57 puncte de bază, cel mai redus nivel din 2013 încoace. Spre deosebire de titlurile în lei, obligaţiunile suverane denominate în euro nu se bucură de acelasi interes, iar BNR lipseste de pe această piată - scadenţa de 10 ani este la 3,15% vs. 2,3% minimul pre-Covid", notează analiştii BTAM.

În săptămâna de dinainte, rata de dobândă la 10 ani în lei a consemnat de asemenea o deplasare uşoară în jos, în medie de trei puncte de bază, după ce în primele două săptămâni din iunie a continuat declinul mai pronunţat început în finalul lui martie, coborând în data de 10 iunie la 3,710% pe fondul deciziei Băncii Naţionale (BNR) de tăiere a dobânzii de referinţă de la 2,00% la 1,75%. Rata de dobândă la 10 ani a explodat în data de 19 martie, vârful tensiunilor financiare provocate de Covid-19, la peste 6%. Pe termen scurt, potrivit analiştilor, în piaţa titlurilor de stat domină incertitudinea şi riscurile privind execuţia bugetară, dar şi influenţa de an electoral (majorarea cu 40% a pensiilor din septembrie şi dublarea alocaţiilor).

"În România, încrederea în economie a continuat să crească în iunie, evoluţie care exprimă premise de intrare în ciclul post-pandemie pe termen scurt, scenariu susţinut şi de perspectiva implementării de noi măsuri fiscal-bugetare şi investiţionale, inclusiv planul de relansare economică lansat de Administraţie şi schema de sprijin a companiilor afectate de pandemie aprobată de Comisia Europeană. Totodată, Banca Mondială a promovat România în categoria ţărilor cu venituri mari. Pe de altă parte, autorizaţiile de construire clădiri rezidenţiale au scăzut cu 15% an/an la cinci luni, iar climatul din piaţa forţei de muncă s-a deteriorat în mai (rata şomajului în creştere la 5,2%, maximul din decembrie 2016). Nu în ultimul rând, datele băncii centrale indică scăderea rezervelor valutare cu 1,8% lună/lună la 35 miliarde de euro în iunie, creşterea ratei creditelor neperformante (la 4,04% în aprilie) şi intensificarea riscurilor la adresa stabilităţii financiare", mai sintetizează Andrei Rădulescu, care notează că calendarul macroeconomic al acestei săptămâni include date despre evoluţia PIB, comerţul cu amănuntul, balanţa comercială cu bunuri, salariul mediu, veniturile şi cheltuielile populaţiei şi inflaţia.

Săptămâna trecută, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat cu 600 milioane de lei prin certificate pe 12 luni şi cu 1,1 miliarde de lei prin titluri scadente în ianuarie 2028, la costuri medii anuale de 3,05%, respectiv 3,87%.

În săptămâna 6-10 iulie, Ministerul de Finanţe a programat două licitaţii cu titluri scadente în octombrie 2023 (690 milioane de lei) şi octombrie 2030 (345 milioane de lei). Per ansamblu, în iulie Guvernul a programat licitaţii pe piaţa internă în volum de 5,3 miliarde de lei, cu 41,3% sub volumul realizat în iunie.