Creşterea deficitului comercial împinge America spre o recesiune inflaţionistă

Datele preliminare privind evoluţia economiei americane în T1 2022 nu au fost doar neaşteptate. O serie de analişti le-au considerat şocante, în condiţiile în care prognoze oficiale recent actualizate arătau o creştere anualizată de circa 1% faţă de trimestrul precedent, iar consensul de pe piaţă indica posibilitatea unei recesiuni doar în 2023.

Şi au venit datele de la Bureau of Economic Analysis, care au arătat o temperare a creşterii anuale a Produsului Intern Brut din SUA până la 4,3%, de la 5,4% în T4 2021 (date neajustate pentru sezonalitate), pe fondul unei scăderi trimestriale de 0,35%, a cărei valoare anualizată este de 1,4%, după o creştere de 1,7% în trimestrul anterior (date ajustate pentru sezonalitate) (vezi graficul 1).

Conform comunicatului de presă de la BEA, declinul PIB-ului real din T1 2022 reflectă scăderea investiţiilor în stocurile private, a exporturilor şi a cheltuielilor federale, în timp ce importurile au crescut.

La scăderea anualizată de 1,4%, exportul net a avut o contribuţie negativă de 3,2%, în timp ce cheltuielile de consum ale populaţiei au avut o contribuţie pozitivă de 1,83%, iar stocurile private o contribuţie negativă de 0,84%.

Contribuţia negativă a exportului net a fost determinată de o scădere anualizată de 9,6% a exporturilor de bunuri şi de o creştere anualizată de 20,5% a importurilor de bunuri, pe fondul unei creşteri anualizate de 2,7% a cheltuielilor de consum ale populaţiei.

Consumul populaţiei nu mai poate susţine, însă, Produsul Intern Brut, în condiţiile unei prăbuşiri istorice a venitului personal real disponibil. Acesta şi-a accelerat scăderea anuală până la 19,9% în martie 2022, de la 1,2% în luna precedentă, ca urmare a scăderii transferurilor guvernamentale şi a creşterii accelerate a inflaţiei (vezi graficul 2).

În condiţiile în care deflatorul PIB-ului a crescut până la 8%, de la 7,1% în trimestrul precedent, Zerohedge scrie că "economia SUA se află, practic, într-o recesiune stagflaţionistă".

Un sondaj Bloomberg la nivelul experţilor economici arată că probabilitatea de intrare a celei mai mari economii din lume în recesiune în următoarele 12 luni este de circa 25%.

Pe de altă parte, analişti citaţi de cotidianul The Telegraph susţin că dinamica PIB-ului a fost distorsionată puternic de schimburile comerciale, iar situaţia se va redresa în perioada următoare.

Nancy Lazar, economist-şef al băncii de investiţii Piper Sandler, a avertizat în cadrul unei emisiuni de la Fox Business că "economia globală se află în stadiile iniţiale ale unei recesiuni sincronizate foarte semnificative", care va afecta mai ales zona euro. Declaraţia sa a venit înainte publicării datelor preliminare pentru economia americană.

David Goldman, fost bancher de investiţii şi editor al publicaţiei Asia Times, deplânge "situaţia patetică" în care a ajuns economia Statelor Unite, care "depinde tot mai mult de importurile de bunuri din China, în timp ce industria îşi continuă implozia".

În opinia sa, "totul este suprarealist", în condiţiile în care "pe fondul contracţiei producţiei din SUA şi a creşterii importurilor din China, noi continuăm să ameninţăm China cu tot felul de lucruri teribile", după cum scrie pe contul său de Twitter.

"O economie mare care trăieşte pe baza importurile de la rivalul său strategic este un fenomen fără precedent istoric", subliniază Goldman într-un articol din Asia Times, unde mai susţine că s-a depăşit pragul sustenabilităţii unei situaţii în care "America cumpără lucruri de la restul lumii şi oferă hârtii la schimb".

În ceea ce priveşte evoluţia preţurilor, fostul bancher de investiţii afirmă că "o explozie a cererii pe baza transferurilor de la guvern şi un deficit al capacităţii interne de producţie a condus la creşterea accelerată a preţurilor pentru bunurile de consum durabile".

Probabila intrarea a economiei SUA în recesiune, pe fondul celei mai mari creşteri a preţurilor din ultimele patru decenii, pune Federal Reserve într-o situaţie extrem de dificilă. Anunţatele majorări ale dobânzii de politică monetară ar accentua contracţia unei economii care a ajuns dependentă de relaxarea cantitativă şi banii ieftini.

În aceste condiţii, bursele americane au încheiat a patra lună a anului cu scăderi masive. Indicele Dow Jones a înregistrat o scădere lunară de aproape 5%, Nasdaq Composite de 13,3%, cea mai mare din 2008, iar scăderea S&P 500 a fost de 8,8%.

De la începutul anului, declinul cumulat al celor trei indici a fost de 9,2% pentru Dow Jones, 21,2% pentru Nasdaq şi 13,3% pentru S&P 500 (vezi graficul 3).

"Intrăm într-un regim de volatilitate ridicată, în care elementele fundamentale contează din nou", a declarat Aashish Vyas, director de investiţii la Resonanz Capital, pentru Wall Street Journal, în condiţiile în care "se pare că ne aflăm în pragul unei schimbări sistemice".

Cel mai mare declin lunar al indicelui Nasdaq din 2008 a fost depăşit, din punct de vedere al semnalului negativ, de o evoluţie şi mai gravă, conform unei analize recente a lui Jim Reid de la Deutsche Bank. Astfel, luna aprilie 2022 a fost doar a patra lună din 1973 până în prezent în care s-a înregistrat o scădere a indicelui S&P 500 de peste 5% şi o scădere a cotaţiilor obligaţiunilor guvernamentale de peste 2%. Zerohedge scrie a această evoluţie a reprezentat un adevărat dezastru pentru portofoliile care au urmat strategii clasice de alocare a fondurilor între acţiuni şi titlurile cu venit fix.

William Dudley, fost preşedinte al Federal Reserve Bank of New York, a declarat pentru Wall Street Journal că "şansele ca oficialii Fed-ului să obţină o aterizare lină a economiei în acest ciclu sunt aproape zero".

Şansele unei prăbuşiri necontrolate, pe fondul manifestării tot mai evidente a efectelor ruperii lanţurilor de aprovizionare la nivel global şi a forţării noii paradigme energetice distructive, nu au fost precizate de fostul oficial al băncii centrale americane.