Creşterea numărului de migranţi, pe agenda reuniunii miniştrilor europeni reuniţi la Bruxelles

Miniştrii din statele Uniunii Europene responsabili pentru migraţie se întrunesc astăzi, la Bruxelles, pentru a discuta despre creşterea numărului de migranţi nou sosiţi în Europa pe ruta Balcanilor Occidentali, transmite Agerpres.

Reuniunea a fost convocată pe fondul disputei dintre Franţa şi Italia, după ce Roma a refuzat să autorizeze andocarea navei umanitare Ocean Viking cu 234 de migranţi la bord. Aceştia au fost debarcaţi în final în Franţa pe 11 noiembrie cu ''titlu excepţional'', după refuzul guvernului de dreapta condus de Giorgia Meloni de a-i primi.

Aceste tensiuni au readus în discuţie chestiunea extrem de sensibilă privind solidaritatea între ţările UE legată de migraţie. Conform legislaţiei UE, ţara membră unde un migrant soseşte prima dată este responsabilă pentru găzduirea persoanei respective şi procesarea cererii de azil, o regulă care de multe ori creează fricţiuni între ţările membre.

Ca răspuns la atitudinea considerată inacceptabilă a Romei, ministrul de Interne francez Gerald Darmanin a anunţat suspendarea primirii în Franţa a 3.500 de solicitanţi de azil, aflaţi în prezent în Italia. Reacţia Parisului a fost calificată ca nejustificată de către premierul italian Giorgia Meloni, care a amintit că ţara sa a primit deja peste 90.000 de migranţi în acest an, comparativ cu 67.000 în 2021.

Aceste relocalizări au fost prevăzute în cadrul unui mecanism temporar de solidaritate european, convenit în luna iunie, pe care chiar Franţa l-a iniţiat în perioada în care asigura preşedinţia semestrială a Consiliului UE.

Pentru a încerca să relanseze acest mecanism, Comisia Europeană a prezentat luni un plan de acţiune pentru Mediterana Centrală. Planul vizează mai ales consolidarea cooperării cu ţările de origine şi de tranzit, în special Tunisia, Libia şi Egipt, pentru a împiedica plecările şi a intensifica returnările de migranţi ilegali.

De asemenea, planul îşi propune să amelioreze cooperarea între statele membre în operaţiunile de salvare pe mare, precum şi cooperarea cu ONG-urile care operează nave umanitare.

Italia, Grecia, Malta şi Cipru denunţă organizaţiile umanitare ale căror ''nave private acţionează în totală autonomie în raport cu autorităţile de stat abilitate''.

De partea sa, Germania refuză să impună limite de acţiune acestor nave care efectuează operaţiuni de salvare pe mare.