Creşterea salariilor bugetarilor mai aşteaptă

Actualizare 13:06 Dragnea, despre absenţa lui Viorel Ştefan la dezbaterile din Cameră pe Legea salarizării: "O ofensă!"

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, le-a declarat jurnaliştilor că absenţa ministrului de Finanţe, Viorel Ştefan, de la dezbaterea Legii salarizării în Camera Depjutaţilor reprezintă "o ofensă". Liderul social-democraţilor a făcut această declaraţie după ce în plen şi-a cerut scuze pentru absenţa lui Viorel Ştefan, potrivit unor surse din presă.

"Nu e în regulă, este o ofensă", a spus Liviu Dragnea despre absenţa lui Viorel Ştefan, transmite News.ro.

De altfel, liderul PSD a declarat că ar fi trebuit să fie prezent întregul Cabinet, conform sursei citate: "M-aş fi bucurat ca azi să fie prezent tot Guvernul. Probabil că au fost evenimente mai importante pe agendă".

(M.I.)

------

Actualizare 12:16 Legea salarizării a fost adoptată de către Camera Deputaţilor

Camera Deputaţilor a adoptat, miercuri, în calitate de for decizional, proiectul de Lege a salarizării, cu 188 de voturi "pentru", 28 de voturi "împotrivă" şi 47 de abţineri, potrivit unor surse din presă.

Proiectul de lege va merge la preşedintele României pentru promulgare în cazul în care nu va fi atacat la Curtea Constituţională, însă USR a anunţat de marţi seara, după adoptarea raportului în Comisia de muncă a Camerei, că intenţionează să sesizeze CCR în privinţa Legii salarizării unitare, despre care a spus că nici acum nu se cunoaşte impactul bugetar, iar membrii Guvernului "improvizează" pentru că nu ştiu acest lucru, transmite News.ro.

Deputatul USR a declarat la finalul dezbaterilor din Comisia de muncă pe Legea salarizării, conform sursei citate: "Cu siguranţă vom face lucrul acesta (strâng semnături - n.r.). Astăzi am şi lansat către juriştii noştri în lucru să strângă toate motivele de neconstituţionalitate din această lege (...) Noi am avut o dezbatere publică cu sindicatele, chiar raportat la prima formă a legii şi deja de atunci şi noi şi sindicatele am spus această lege este neconstituţională din mai multe motive. Unul, principal este că dacă ne uităm chiar şi acum în forma legii, acolo scrie nu are impact bugetar pe anul curent iar pentru următorii patru ani la impact bugetar nu este completat nimic. Guvernul habar nu are de fapt şi improvizează raportat la impactul bugetar al acestei legi".

(A.C.)

------

Actualizare 11:50 Dragnea, despre Legea salarizării: "Voinţa Guvernului de a duce lucrurile până la capăt nu a fost destul de puternică"

Preşedintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, astăzi, la dezbaterile din plenul Camerei privind Legea salarizării unitare, că voinţa Guvernului de a duce lucrurile la capăt în această chestiune nu a fost "suficient de puternică", efortul Parlamentului contând cel mai mult, potrivit surselor din presă.

Liviu Dragnea, citat de News.ro: "Elaborarea acestei legi nu a fost un lucru foarte simplu. Din păcate, la un moment, dat voinţa politică a Guvernului de a duce lucrurile până la capăt nu a fost suficient de puternică. Cred că efortul Parlamentului, al tuturor parlamentarilor, a contat cel mai mult şi sunt convins că adoptarea acestei legi va spori prestigiul legislativ chiar dacă astăzi poate unii dintre noi nu ne dăm seama. Dincolo de dezbaterile şi criticile publice absolut necesare, ne-am confruntat cu mişcări, unele coordonate, care au încercat să împiedice adoptarea acestei legi. Mă bucur că am reuşit să depăşim aceste obstacole şi la final Parlamentul să reuşească să adopte o lege atât de importantă".

Preşedintele PSD a apreciat Legea salarizării unitare ca "o lege a demnităţii românilor" care va face ca aceştia să nu mai plece să muncească în străinătate, iar cei deja plecaţi să se întoarcă în ţară. În plus, va duce la un grad mai mare de calificare a forţei de muncă, potrivit sursei citate.

Preşedintele Camerei Deputaţilor a transmis: "Legea salarizării unitare face ordine într-un sistem în care a dominat haosul, bunul plac şi discriminarea. Va fi o ordine bazată pe criterii obiective, cum ar fi valoarea socială a muncii. Decalajul dintre cele mai mari şi cele mai mici salarii care a crescut deopotrivă sărăcia şi nemunca pentru că creat şi fenomenul salariilor nedrepte mari a fost redus la o dimensiune raţională care măsoară importanţa socială a muncii. În acelaşi timp lege aduce o creştere substanţială a salariilor mici. Legea are câteva principii simple care vor fi aplicate de sus până jos. La muncă egală salarii egale, personalul de conducere are salarii mai mari decât cel de execuţie, cei cu studii superioare au salarii mai mari decât cei cu studii medii".

Dragnea a negat aserţiunile potrivit cărora Legea salarizării ar duce la scăderi ale veniturilor în mai multe domenii arătând că aceste afirmaţii se bazează pe calcule eronate.

"Legea salarizării unitare este un pas însemnat spre modernizare, eficienţă şi demnitate. este o lege responsabilă, Parlamentul României înfătuieşte un act de civilizaţie oferind românilor această lege", a conchis Liviu Dragnea.

Conform sursei, membrii Comisiei de muncă a Camerei Deputaţilor au adoptat, marţi, raportul privind Legea salarizării cu 15 voturi favorabile, două împotrivă şi patru abţineri. Legea a intrat miercuri în dezbaterea plenului Camerei Deputaţilor, care este for decizional.

Ministrul Muncii, Olguţa Vasilescu, a declarat, marţi, la Parlament, că ultima variantă a Legii salarizării agreată cu Ministerul Finantelor prevede că abia de la 1 ianuarie 2018 toţi bugetarii vor avea o creştere a salariului brut cu 25%, iar de la 1 martie profesorii şi medicii vor primi în plus diferenţa de bani promisă. Iniţial, primele majorări salariale erau programate pentru 1 iulie 2017, conform sursei citate.

Ministrul Muncii a declarat: "Am avut patru variante pe care le- am discutat de dimineaţă. Este vorba de varianta finală acum asupra căreia am convenit cu secretarii de stat iniţial de la MFP şi acum telefonic chiar şi cu domnul ministru de Finanţe în care ar urma să facem majorări salariale la absolut toţi bugetarii cu 25% creşteri pe salariul brut începând cu data de 1 ianuarie 2018, după care, începând cu data de 1 martie, o majorare de încă 20% la salariile pentru educaţie, care, cumulat cu cei 25% înseamnă per total o creştere de 50% cum am promis şi cu grila până în 2022 pentru medici şi asistente tot de la 1 martie. Aceasta ar fi varianta cu care noi intrăm în comisie".

Ministrul Muncii a explicat: "Noi am avut o înţelegere cu MFP încă de la început. Acum avem o anvelopă de 68 de miliarde care a fost crescută anul acesta şi chiar şi luna trecută au fost majorate cu 20% salariile de la OPC, de la IMM-uri, de la Gărzile de mediu, în fine toate autorităţile de mediu, la fel soldele soldaţilor s-au dublat pornind acum de la salariul minim pe economie, adică toate aceste lucruri au avut un impact bugetar deja pe anvelopa de anul acesta pe care noi o aveam prognozată. La acestea s-au adăugat cele 80 de amendamente de la Senat şi aproximativ 100 de amendamente de la Camera Deputaţilor. (...) S-au mai făcut majorări salariale, au mai fost creşteri de sporuri, coeficienţi crescuţi la anumite categorii de bugetari şi normal că a trebuit să regândim tot ceea ce înseamnă anvelopa ca să ne încadrăm în 75 de miliarde, cât ne-au dat Finanţele că este posibil pentru anul viitor".

În cadrul dezbaterilor de marţi, Comisia de muncă a Camerei Deputaţilor a decis să modifice şi articolul 25 al Legii salarizării astfel încât angajaţii din sistemele sanitare, de apărare, ordine publică şi securitate să primească sporuri în limita a maxim 30% din suma salariilor de bază şi a soldelor ordonatorului principal de credite, spre deosebire de ceilalţi bugetari la care cuantumul de 30% este calculat pentru fiecare ordonator de credite, se mai arată în sursă.

Iniţial, deputaţii din Comisia de muncă au modificat articolul 25 al Legii salarizării prevăzând că procentajul de 30% se calculează la masa salarială a fiecărui ordonator de credite, nu pentru ordonatorii principali. Modificarea a generat proteste vehemente din partea lui Dumitru Coarnă, preşedintele Sindicatului Poliţiştilor şi Personalului Contractual, care a afirmat că modificarea va face ca sporurile din cele două sectoare să fie foarte mici, fără să reflecte orele suplimentare şi activităţile specifice ale salariaţilor. Coarnă chiar a spus în timpul lucrărilor că Legea salarizării este una "de rahat".

În urma unei pauze de circa o oră, membrii comisiei au revenit la articolul 25 şi au decis să adauge un alineat 2 care excepta angajaţii din cele două domenii de activitate de la raportarea pragului de 30% la masa salarială de care dispun ordonatorii de credite, prevăzând în schimb raportarea la masa salarială a ordonatorilor principali de credite.

Pe de altă parte, a fost eliminat sporul de 40% pentru personalul militar, poliţiştii, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciarelor care trebuie să asigure în afara orelor de program, de la domiciliu, intervenţia în mediul rural, la apelurile de urgenţă, cercetări criminalistice, evadări, revolte sau cutremure.

Deputaţii Comisiei de muncă au adoptat şi amendamentul care prevede un spor de 50% pentru funcţionarii care gestionează fonduri europene, indiferent de numărul proiectelor. În forma venită de la Senat, sporul era de 25%. În schimb, primarii care se ocupă de fonduri europene rămân cu sporul de 25%. "Primarii nu pot face parte din unităţile de management ale fondurilor europene", a explicat preşedintele comisiei, Adrian Solomon (PSD).

Un alt amendament, adus articolului 26, prevede ca angajaţii din sectorul public să beneficieze de indemnizaţii de vacanţă, de la 1 decembrie 2018, în cuantumul unui salariu minim brut. Sunt exceptaţi cei care ocupă funcţii de demnitate publică, alese sau numite. Demnitarii vor fi exceptaţi şi de la acordarea indemnizaţiei de hrană.

În sursă se mai precizează, de asemenea, din articolul 41 a fost eliminată răspunderea penală pentru cei care încalcă prevederile articolului 25, cel referitor la sporuri. Astfel, cei vinovaţi vor fi sancţionaţi disciplinar şi patrimonial riscând o amendă între 5.000 şi 20.000 de lei şi să plătească prejudiciile create. Contestarea contravenţiei şi aplicarea amenzii se va face de către Curtea de Conturi a României.

(A.C.)

-------

Actualizare 10:12 Florin Cîţu despre Legea Salarizării: "După ce a retras declaraţia cu TVA 0% (eu i-am zis de la început că nu se poate), îi anunţă oficial, din vârful buzelor, pe medici că i-a minţit. Şi pe asta am anticipat-o".

Florin Cîţu, senator, a declarat că a anticipat că salariile medicilor nu vor creşte anul acesta şi a adăugat că până şi pe "Olguţa au năucit-o într-un final cifrele din economia reală", potrivit unei postări de pe pagina sa de Facebook.

Florin Cîţu a declarat: "Cu câteva săptămâni în urmă două declaraţii năucitoare, pe persoană fizică, răscoleau România. Astăzi însă, stupoare. Nimic din ce a promis nu mai stă în piciore. După ce a retras declaraţia cu TVA 0% (eu i-am zis de la început că nu se poate), îi anunţă oficial, din vârful buzelor, pe medici că i-a minţit. Şi pe asta am anticipat-o. Vă aduceţi aminte?"

Cîţu a adăugat: "Mai mult, am anticipat că anvelopa salarială o să fie depăşită în 2017 şi 2018. Atât ca procent din PIB dar şi ca valoare absolută. Până şi pe aroganta Olguţa au năucit-o într-un final cifrele din economia reală".

Impactul fiscal a fost motivul principal pentru care Florin Cîţu a cerut în plenul Parlamentului ca legea să fie respinsă şi pentru care a ieşit din sală, potrivit sursei citate.

Senatorul a precizat: "Acum, întrebarea pe buzele tuturor este: cum va reuşi cârmaciul Liviu să-i anunţe pe medici de ţeapa pe care le-a pregătit-o? Impozit 0% pe venit - ADIO. Salarii până la 4000 euro de la 1 Ianuarie 2018- PA! Nu că l-ar interesa prea tare. Oricum va spune că medicii i-au zis să nu le mărească salariile şi să nu le scadă impozitele. Exact ca la TVA 0%. Nu v-aţi obişnuit deja?".

Senatorul Cîţu susţine că "pas cu pas minciunile din programul de guvernare Liviu Dragnea ies la suprafaţă", se mai arată în sursă.

Florin Cîţu a mai transmis: "Îmi menţin punctul de vedere că această lege, în forma actuală, trebuie respinsă. Nu numai pentru că minte anumite categorii de angajaţi dar şi pentru că aprobarea ei introduce dezechilibre majore în economie. Aici nu mai este vorba de politică ci de cinismul iresponsabil al unui singur om care distruge România".

Conform sursei, senatorul consideră că toţi românii trebuie să înţeleagă că votul de la alegerile parlamentare a adus la putere "un partid care asemenea comuniştilor, condus într-un stil dictatorial" şi care "face (partidul, n.r.) ce vrea".

Cîţu concluzionează spunând că urmează modificarea pragului pentru abuzul în serviciu în Parlament pentru a-l scapă pe lider, adăugând că asta se întâmplă într-o Românie în care din păcate opoziţia nu contează şi singura şansă reală rămâne "strada", conform sursei citate.

(A.C.)

--------

Bugetarii nu vor primi majorările salariale după calendarul avansat până acum, a declarat, ieri, ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, în condiţiile în care, potrivit variantei iniţiale a Ministerului Muncii, primele majorări trebuiau aplicate de la 1 iulie 2017.

"Impactul legii salarizării unitare va fi de 8,6% din PIB în 2018, mi-aş fi dorit să fie mai spre 8%, dar un procent cuprins între 8% şi 9% este sustenabil", a declarat, ieri, ministrul Finanţelor Publice, Viorel Ştefan, după întâlnirea cu premierul Sorin Grindeanu.

Potrivit unor surse politice, guvernanţii au ajuns la concluzia că nu există resurse bugetare pentru susţinerea tuturor prevederilor existente în varianta actuală a legii salarizării.

Consilierul prezidenţial pe probleme economice, Cosmin Marinescu, a făcut, la începutul lunii mai, o analiză pe Legea salarizării unitare, atrăgând atenţia asupra faptului că, în raport cu anvelopa salarială actuală de 7,8% din PIB, spaţiul bugetar ar fi de doar 0,5-0,7 puncte procentuale din PIB: "În legătură cu mult aşteptata «lege a salarizării unitare», probabil că cel mai important aspect, pe lângă rezolvarea inechităţilor, este cel al spaţiului bugetar de care România poate dispune, astfel încât creşterea salarizării bugetare să fie sustenabilă şi să rezolve nişte probleme, nu să creeze mai degrabă altele, în viitor. De aceea, pentru a nu pune carul înaintea boilor - vorba aceea, se impune evaluarea anvelopei bugetare în care să se încadreze creşterea salarială. (...) Dacă salarizarea bugetară în România ar fi împinsă către vârful ierarhiei europene, aceasta s-ar traduce printr-o pondere a salarizării bugetare cash de circa 26-27% din total venituri. În această ipoteză ambiţioasă, «pragul de corespondenţă salarială» ca procent în PIB ar coincide unei anvelope salariale de circa 8,3-8,5% din PIB (atât ar reprezenta ponderea de 26-27% cheltuieli salariale cash într-un total al veniturilor bugetare de circa 32% din PIB). Ca atare, în raport cu anvelopa salarială actuală de 7,8% din PIB, spaţiul bugetar ar fi de doar 0,5-0,7 puncte procentuale din PIB. Cu alte cuvinte, în ciuda angajamentelor, posibilităţile sunt limitate - cel puţin dacă vrem să ne păstrăm în zona «echilibrelor europene», atât bugetare, cât şi salariale".

Ministrul finanţelor Viorel Ştefan a explicat ieri: "Am avut o şedinţă la care a participat inclusiv Olguţa Vasilescu (n.r. ministrul muncii). De la 1 ianuarie 2018 operăm o creştere salarială de 25% pentru toată lumea, iar de la 1 martie 2018 ne atingem obiectivul de a asigura creşterea integrală pentru sănătate şi 50% pentru învăţământ. Efectul este o anvelopă salarială de 75 miliarde lei, ceea ce ne situează ca pondere în PIB la 8,6%. Este ţinta pe care am urmărit-o. Mi-aş fi dorit să fie mai spre 8% dar între 8 - 9% este sustenabil".

Viorel Ştefan a precizat că în 2017 aceste cheltuieli se ridică la 66 de miliarde de lei: "Faţă de 66 miliarde lei în 2017, sumă care nu include tichetele de masă, de vacanţă, ne ducem la 76 miliarde lei pe impact brut".

Ministrul Muncii, Lia Olguţa Vasilescu, a anunţat, ieri, că toate salariile bugetarilor vor creşte cu 25% de la 1 ianuarie 2018, aceasta fiind ultima variantă a legii salarizării unitare asupra căreia s-a căzut de acord, ieri, cu Ministerul Finanţelor. Doamna Vasilescu a declarat: "Am avut patru variante pe care le-am discutat de dimineaţă (marţi - n.r.). Este vorba de varianta finală acum asupra căreia am convenit cu secretarii de stat iniţial de la MFP (Ministerul Finanţelor, n.r.) şi acum telefonic chiar şi cu domnul ministru de Finanţe, în care ar urma să facem majorări salariale la absolut toţi bugetarii cu 25% creşteri pe salariul brut începând cu data de 1 ianuarie 2018, după care, începând cu data de 1 martie (2018 - n.r.), o majorare de încă 20% pentru educaţie, care, cumulat cu cei 25%, înseamnă per total o creştere de 50%, deci exact cum am promis, şi de asemenea, cu grila până în 2022, pentru medici şi asistente tot de la 1 martie. Practic, aceasta ar fi varianta cu care noi intrăm în comisie".

La începutul lunii aprilie, ministrul Muncii anunţa majorări salariale de 50% pentru Educaţie şi Sănătate începând din ianuarie 2018.

Lia Olguţa Vasilescu preciza în aprilie, potrivit Agerpres: "La data de 1 iulie 2017 se acordă următoarele creşteri salariale: soldele de funcţie ale personalului militar se majorează cu 20% faţă de nivelul acordat pentru martie 2017, salariile de funcţie ale poliţiştilor cresc cu 5% faţă de nivelul acordat pentru martie 2017. Salariile de bază de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice din instituţiile şi autorităţile publice ale administraţiei locale intră în plată începând cu 1 ianuarie 2018. De la 1 ianuarie sunt următoarele creşteri salariale: medici şi asistente, ce intră cu toată creşterea (...) salariile de bază pentru personalul didactic din învăţământ se majorează cu 50% faţă de decembrie 2017, salariile de bază, solde de funcţie, salariile de funcţie, indemnizaţiile de încadrare ale personalului salariat se majorează cu 25% faţă de nivelul acordat în decembrie 2017".