CRISTIAN DIACONESCU: "Invazia rusă în Ucraina nu este chiar atât de iminentă, dar e greu să mai fie împiedicată"

Bucureşti - Digi24-12 februarie 2022: Mesajul pe care Statele Unite l-au transmis ieri cetăţenilor americani din Ucraina, de a părăsi această ţară în maximum 48 de ore, este un răspuns de tip preventiv, se numeşte alertă timpurie, în condiţiile în care americanii într-adevăr au semnale destul de serioase în ceea ce priveşte amplificarea crizei din Ucraina, fostul ministru de externe Cristian Diaconescu.

"Când, cum şi pe ce paliere se va întâmpla aşa ceva este foarte greu în acest moment a se face o speculaţie. Sunt convins că datele pe care americanii le au în mod categoric se discută şi cu partenerii, mai ales cu cei strategici. Plecând de la aceste premise, în mod categoric trebuie luate măsurile necesare", a subliniat Cristian Diaconescu.

Invazia nu este "chiar atât de iminentă"

Totuşi, fostul ministru de externe consideră că "nu este chiar atât de iminentă invazia rusă" în Ucraina şi aduce câteva argumente în acest sens, dar pe de altă parte, el crede că o acţiune militară a Rusiei este greu să mai fie împiedicată. Ucraina în acest moment este înconjurată din toate părţile de forţele ruse şi nu mai are ieşire decât pe la graniţa de vest, a arătat Cristian Diaconescu.

Săptămâna viitoare Moscova urmează să transmită pe de o parte americanilor, pe de altă parte Alianţei Nord-Atlantice răspunsul scris la propunerile privind pachetul de negociere pe care occidentalii l-au comunicat Moscovei.

În al doilea rând, tot săptămâna viitoare, urmează să se discute în Duma de Stat o rezoluţie privind un anume tip de independenţă, un anume tip de suveranitate şi autonomie extinsă pentru zonele Doneţk şi Lugansk din estul separatist al Ucrainei. Deci, deocamdată, se dialoghează, a arătat Cristian Diaconescu, vineri seara, într-o intervenţie la Digi24.

Situaţie mai complicată decât în urmă cu o săptămână

"Evident, că pe acest fundal, activităţile militare ale Federaţiei Ruse s-au intensificat. Marea Azov şi Marea Neagră practic sunt blocate în acest moment de forţe navale ruse, iar diagonala dinspre Belarus, în ceea ce priveşte atacul înspre capitala Kiev, pare a fi acum - sigur, acoperită de explicaţiile unui exerciţiu militar al Federaţiei Ruse - destul de evidentă. Este o escaladare, situaţia într-adevăr este mult mai complicată ca în urmă cu o săptămână, dar niciuna dintre părţi nu a abandonat masa dialogului", a punctat Cristian Diaconescu.

Întrebat dacă o nouă discuţie între Joe Biden şi Vladimir Putin ar mai putea schimba situaţia, diplomatul român a spus că "în mod categoric, de la bun început, Federaţia Rusă şi-a concentrat disponibilitatea de dialog cu americanii, chiar în dauna europenilor. Or, din acest punct de vedere, o astfel de convorbire ar face destul de clară perspectiva - şi de o parte, şi de cealaltă - fie în ceea ce priveşte o invazie în Ucraina, fie în ceea ce priveşte costurile enorme pentru Federaţia Rusă, dacă acest lucru se va întâmpla", a reliefat fostul ministru de externe.

Ucraina, înconjurată. Mai poate fi convins Vladimir Putin să dea înapoi?

Cristian Diaconescu crede că şansele ca Vladimir Putin să fie convins să dea înapoi sunt diminuate şi subliniază că desfăşurarea militară a ajuns mult prea departe, iar Ucraina în acest moment nu mai are practic ieşire decât pe la frontiera de vest.

"În mod evident, din orice fel de variante strategice, ideea de a sta la masa negocierii cu Alianţa Nord-Atlantică şi cu americanii este preferabilă din foarte multe perspective pentru Federaţia Rusă. Dar pe de altă parte, ideea de a se renunţa la modul în care Federaţia Rusă s-a poziţionat în acest moment este exclusă, aşa că, sigur, undeva la jumătate se va ajunge, iar desfăşurarea militară atât de amplă în jurul Ucrainei - practic Ucraina nu mai are ieşire spre lumea largă decât prin frontiera vestică - arată un anume tip de determinare care în mod categoric complică disponibilitatea de compromis din partea atât a NATO, cât şi a Statelor Unite", a menţionat diplomatul român.

Semnalul de solidaritate şi coeziune cel mai important pentru ţara noastră

"Prezenţa lui Stoltenberg (secretarul general al NATO - n.r.) în ţara noastră a reprezentat, după părerea mea, semnalul de solidaritate şi coeziune cel mai important pe care l-a dat Alianţa Nord-Atlantică ţării noastre de când suntem stat membru al NATO. Prezenţa sa în România, alături de trupele americane, care s-au desfăşurat pe baze bilaterale, arată că atât americanii, cât şi NATO sunt absolut fermi şi categorici în ceea ce priveşte garanţiile de securitate şi în mod sigur vor fi urmate şi de statele europene din acest punct de vedere. Deci, de astăzi, mesajul este cât se poate de clar, iar ţara noastră nu mai poate reprezenta în opţiunile oricui din afara Alianţei o zonă de vulnerabilitate strategică", a comentat Cristian Diaconescu.

Pe de altă parte, posibilitatea ca NATO să renunţe la politica uşilor deschise este exclusă. "Din câte cunosc, NATO deja a comunicat formal Moscovei faptul că cele două solicitări - retragerea pe aliniamentul din 1997 al Alianţei Nord-Atlantice şi tipul de obligaţie negativă asumată de Alianţă, aşa cum cere Moscova, adică de a nu se extinde indiferent spre ce altă ţară - sunt excluse din principiu, deci nu există posibilitatea, după părerea mea, a unui compromis pe aceste două paliere", a mai spus diplomatul.

Cum ar fi afectată ţara noastră de un război în Ucraina?

Chiar dacă nu există un risc direct de conflict pentru România, un război în Ucraina ar avea, totuşi, nişte consecinţe. "Proximitatea de o zonă de conflict generează elemente de impact care se propagă şi acestea sunt fie de natură economică, fie valuri migratorii, fie un anume tip de reticenţă, din perspectiva investitorilor străini. O zonă de conflict în apropierea unui stat - chiar dacă România nu va fi afectată în mod direct - generează un tip de rezervă strategică şi, din acest punct de vedere, concentrarea eforturilor, inclusiv cele economice, pentru asigurarea protecţiei statului respectiv. Deci, cheltuielile statului se îndreaptă în mod natural spre apărare şi descurajarea unui eventual atac şi mai puţin pe investiţii civile", a arătat Cristian Diaconescu.

În plus, posibilitatea apariţiei unui val de refugiaţi complică foarte serios situaţia şi naţională, şi regională, spune fostul ministru de externe, care a reamintit de situaţia refugiaţilor din 2015-2016 cu care s-a confruntat inclusiv Germania. "Semnalele unei situaţii excepţionale de acest gen nu sunt nici pe departe unele încurajatoare", a conchis el.