CRISTIAN PÂRVAN, PIAROM: "Statul face concurenţă neloială mediului privat prin majorările agresive de salarii"

Bugetul de stat pentru anul viitor răspunde măsurilor adoptate de către guvernanţi, prin care toată lumea primeşte "cât mai mult şi cât mai nemeritat", a declarat, ieri, în cadrul unei dezbateri, Cristian Pârvan, preşedintele Patronatului Investitorilor Autohtoni (PIAROM).

Mediul de afaceri nu poate aprecia într-un alt fel acest buget, a mai spus domnia sa, precizând că statul, prin majorările agresive de salarii, în rândul bugetarilor, face concurenţă neloială mediului privat.

Preşedintele PIAROM a adăugat că Guvernul se bazează pe faptul că cei din mediul privat sunt nevoiţi să îşi plătească angajaţii cât mai bine, pentru a putea să îi păstreze, dar că pierde din vedere, însă, sectorul producţiei.

"Nimeni nu vrea să vorbească despre structura economiei româneşti. În afară de câteva excepţii, ţara noastră nu mai produce decât ceea ce comandă alţii. Vă pot oferi exemple de produse pe care ecomonia românească nu le vrea, precum vagoanele produse la Arad, ramele de metrou produse tot acolo sau locomotivele Softronic, şi exemplele mai pot continua", a mai spus domnul Pârvan.

Sectorul de investiţii din ţara noastră reprezintă, în continuare, o nebuloasă, a mai menţionat domnia sa, precizând: "Încercaţi să găsiţi o economie care creşte cu 6%, cu 7%, cu 8% şi aşa mai departe, dar în care scade sectorul construcţiilor. În oricare alt stat, acesta, alături de creşterea economică, reprezintă un semnal că ţara se dezvoltă, ori la noi e invers. În 2017 a scăzut volumul construcţiilor, iar această scădere ar fi fost şi mai dramatică fără construcţiile rezidenţiale private".

Trebuie să găsim o soluţie radicală pentru toate aceste probleme, pentru că altfel vom încheia şi anul 2018 cu aceleaşi probleme, a subliniat Cristian Pârvan.

Informatizarea Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) este, de asemenea, foarte importantă, a mai precizat domnia sa.

"Considerăm că este o voinţă negativă la ANAF de a se informatiza. (...) Mall-ul din Pantelimon s-a construit în şase luni, iar centrul de informaţii al ANAF nu se construieşte de cinci ani de zile. Dacă nu informatizăm ANAF, nu vom avea creşteri de venituri la bugetul de stat. Noi credem că informatizarea ANAF şi unificarea bazelor de date este o chestiune absolut necesară", a mai spus domnul Pârvan.

• Andreea Paul, INACO: "Creştem prin haos, prin impredictibilitate şi vise bugetare nerealiste, nu prin productivitate"

România este singura ţară din lume unde Banca Naţională a României (BNR) propune politica fiscală, iar Guvernul propune politica monetară, a afirmat, ieri, Andreea Paul, preşedinte "Iniţiativa pentru Competitivitate - INACO".

Domnia sa a declarat: "Plecăm la drum de la o lipsă crasă de înţelegere a decidenţilor publici pentru rolurile lor. Fiecare dintre ei se pricepe mai bine la ce trebuie să facă celălalt, nu la ce trebuie să facă el. Creştem prin haos, prin impredictibilitate şi vise bugetare nerealiste, nu prin productivitate".

În ceea ce priveşte modificările aduse Codului Fiscal, în ultima perioadă, Andreea Paul a subliniat că INACO a numărat peste 120 de modificări fiscale operate şi publicate în Monitorul Oficial, anul acesta, ceea ce înseamnă, în medie, o schimbare la trei zile calendaristice, deşi ţara noastră are aceleaşi şcoli, aceleaşi spitale, aceleaşi drumuri publice, şi deşi anul acesta se împrumută într-un ritm alert, cu circa 30 de miliarde de lei pe primele 11 luni ale anului.

De asemenea, bugetul pentru anul viitor se construieşte pe creşterea colectării masive din impozitul pe muncă, ceea ce înseamnă că, anul acesta, un român munceşte pentru stat mai mult de jumătate de an, a subliniat doamna Paul.

În opinia domniei sale, proiectul de buget pentru 2018 propune aceeaşi lipsă de viziune ca şi anul acesta, adică mai mult consum şi mai multe importuri, dar fără să construim ceva.

Anul acesta, niciun kilometru nou de autostradă, nicio şcoală nouă şi niciun spital nou nu au fost date în folosinţă, cu excepţia stadionului de la Craiova, care a fost singurul obiectiv investiţional finalizat, a mai spus preşedintele INACO.

Domnia sa a adăugat: "Mai mult, cele 27 de miliarde de lei, deficit bugetar în construcţia pentru anul viitor, înseamnă o datorie suplimentară pe locuitor de 1420 de lei, de la cel mai tânăr român, până la cel mai în vârstă, iar dacă ne raportăm doar la populaţia ocupată, datoria suplimentară generată de acest deficit bugetar sare de 3000 de lei. Acest lucru înseamnă că un contribuabil român ocupat va fi îndatorat, suplimentar, cu trei salarii minime nete pe economie, în 2018, însă fără niciun proiect major de investiţie în infrastructură rutieră, educaţie sau sănătate.

Dobânzile pentru plata datoriei publice sunt, şi ele, prevăzute a creşte de la 9,9 miliarde de lei, anul acesta, la 11,2 miliarde de lei, adică românii vor scoate, în plus, din buzunar 1,3 miliarde de lei.

România importă mâncare, nu tehnologie, nu maşini şi utilaje care să ne ajute să fim competitivi. Este un risc foarte mare care se dublează prin absenţa investiţiilor.

Trebuie să producem şi să exportăm mai mult, ori acest buget nu propune nicio strategie pentru stimularea internaţionalizării capitalului românesc".

Ministerele de la noi din ţară sunt incapabile să lucreze împreună, să prioritizeze şi să bugeteze, a mai afirmat domnia sa, adăugând că nu avem nicio brumă de voinţă politică pentru o reformă structurală.

Andreea Paul consideră că, prin alocările bugetare "ridicole" de 0,4% din PIB pentru cercetare, dezvoltare şi inovare, ţara noastră se condamnă la irelevanţă şi la periferie în economia viitorului, şi că Guvernul aruncă la coşul de gunoi, încă o dată, ca şi în acest an, legea privind responsabilitatea fiscal-bugetară.

Domnia sa a mai spus că educaţia şi ocuparea sunt privite, de 30 de ani încoace, ca fiind cheltuieli, în proiecţiile bugetare de ţară, ceea ce este greşit, deoarece ele reprezintă investiţii în capitalul uman.

Preşedintele INACO a subliniat: "Din calculul INACO, un leu investit în ocupare aduce la bugetul public 1,2 lei, dar nu există această metodă de abordare, de estimare, de bazare pe productivitate şi pe competitivitate, ceea ce lipseşte în totalitate în construcţia noastră bugetară.

Dacă ne uităm pe datele oficiale, de când este acest partid la putere, rata sărăciei a crescut, de la 23%, în 2013, la 25,3% în 2016, deşi măresc salariile şi ajutoarele sociale".

O analiză a INACO pe o axă de timp de două decenii, a arătat că, la noi în ţară, sărăcia a crescut proporţional cu numărul de instrumente sociale croite. Potrivit Andreei Paul, acestea erau în număr de şase în anul 1995 şi în prezent sunt 26.

Soluţia eficientă este, fără doar şi poate, revenirea la abordarea productivă şi competitivă, ceea ce dă utilitate cheltuirii banului public, a conchis Andreea Paul.

• Răzvan Orăşanu, analist economic: "Nu avem bugetare pe proiecte, bugetare participativă sau transparenţă în întocmirea bugetului"

În ţara noastră, premierii modifică bugetul cu pixul, pe genunchi, fără să înţeleagă implicaţiile macro, a declarat, ieri, Răzvan Orăşanu, analist economic şi preşedintele Asociaţiei "Ţine de Noi".

Potrivit domniei sale, anexele la buget sunt făcute cu ajutorul unui sistem din anul 1949, adus la noi în ţară în anii 1970, care nu a mai fost modificat de atunci.

Domnul Orăşanu a subliniat faptul că noi nu avem bugetare pe proiecte, bugetare participativă sau transparenţă, în ceea ce priveşte întocmirea bugetului pentru anul următor.

Mai mult, domnia sa a spus: "În oricare stat, discuţia despre buget începe prin lunile iunie-iulie, cel târziu, în timp ce la noi în ţară, Consiliul Fiscal are la dispoziţie 48 de ore ca să-şi dea cu părerea asupra unui document de 1200 de pagini, din care 800 sunt anexe, ticsite de cifre".

Totodată, Răzvan Orăşanu a afirmat şi că ţara noastră are, de aproximativ trei ani, o mare problemă în ceea ce priveşte încasările la buget, problemă care vine, susţine domnia sa, din felul în care este constituit ANAF-ul şi în care această instituţie reuşeşte să îşi îndeplinească scopul.