CRIZA EUROPEANĂ Euro a scăzut aproape de minimul ultimilor patru ani faţă de dolar

Euro a scăzut, ieri, aproape de cel mai redus nivel din ultimii patru ani, iar acţiunile celor mai mari companii europene au atins minimul ultimelor nouă luni, după ce preluarea de către statul spaniol a unei bănci cu probleme a alimentat temerile privind extinderea crizei datoriilor în zona euro.

Banca Spaniei a anunţat, sâmbătă, că a preluat banca de economii CajaSur, iar analiştii consideră că măsura scoate în evidenţă slăbiciunile sectorului bancar european şi riscul ca şi alte instituţii financiare din Europa să aibă nevoie de sprijin guvernamental. Alt factor care a amplificat temerile este cererea FMI adresată Spaniei, de a face mai mult pentru reformarea băncilor, a declarat Michael Malpede, analist şef la compania Easy Forex din Chicago, citat de Mediafax.

La începutul tranzacţiilor de la New York, euro era cotat în scădere cu 1,3%, la 1,2190 dolari pe unitate, aproape de minimul ultimilor patru ani, de 1,2143 dolari pe unitate, atins săptămâna trecută pe platforma electronică EBS.

Euro s-a depreciat cu 8,2% faţă de dolar, în luna mai, şi se îndreaptă spre cel mai amplu declin lunar din ianuarie 2009. Indicele dolarului, care măsoară evoluţia monedei americane faţă de un coş de şase valute, a urcat cu 1,3%, la 87,311 puncte. În Europa, indicele FTSEurofirst 300, care include acţiunile celor mai mari companii europene, a coborât cu 3%, la cel mai redus nivel din ultimele nouă luni, afectat de evoluţia negativă a titlurilor bancare.

• Barroso: Taxă care va fi aplicată băncilor

Comisia Europeană va propune, astăzi, o taxă care va fi aplicată băncilor în vederea finanţării, în viitor, a eventualelor măsuri de salvare a unor instituţii financiare, a declarat preşedintele CE, Jose Manuel Barroso.

Liderii UE au insistat, la nivelul G20, pentru introducerea unei taxe asupra băncilor, astfel încât instituţiile financiare să opereze în condiţii similare la nivel internaţional. Liderii politici sunt de acord cu introducerea unei astfel de taxe, dar există divergenţe privind modul de aplicare a acesteia şi de folosire a fondurilor obţinute.

"Comisia va adopta mâine (miercuri n.r.) un document privind fondul care ar urma să fie finanţat de bănci în scopul reducerii costului suportat de stat pentru sprijinirea instituţiilor financiare insolvente", a explicat Barroso, într-o conferinţă economică.

Canada se opune introducerii taxei în condiţiile în care băncile din această ţară nu au cerut sprijin din partea statului, în timpul crizei financiare. Şi în Europa există diferenţe de opinie referitoare la destinaţia fondurilor obţinute astfel. Unele ţări vor ca aceste fonduri să fie utilizate la redresarea finanţelor publice, în timp ce altele le-ar canaliza pentru sprijinirea băncilor cu probleme. Liderii UE au declarat că Uniunea ar putea acţiona unilateral, dacă nu există un acord la nivelul G20. n

• Preţul petrolului a scăzut sub 68 dolari pe baril, investitorii preferând plasamentele în dolari

Preţul petrolului a scăzut, ieri, sub 68 dolari pe baril în condiţiile în care investitorii au preferat plasamentele în dolari în detrimentul celor considerate mai riscante, din cauza temerilor că o posibilă agravare a crizei datoriilor în Europa ar agrava redresarea economiei mondiale. La ora 11:03 GMT, petrolul destinat pieţei americane era cotat în scădere cu 2,31 dolari, la 67,9 dolari pe unitate. Preţul petrolului Brent, de referinţă la bursa londoneză, s-a redus cu 2,22 dolari, la 68,95 dolari pe baril.

Bank of America Merrill Lynch a redus, ieri, estimarea privind creşterea cererii de petrol la 1,5 milioane barili pe zi, de la 2 milioane barili pe zi, anticipând încetinirea avansului economic la nivel mondial, în a doua jumătate a acestui an. n

• Strauss-Kahn: Criza datoriilor din Europa, principalul risc pentru revenirea economiei mondiale

Criza datoriilor din Europa este principalul risc la adresa recuperării economiei mondiale, a declarat directorul general al Fondului Monetar Internaţional (FMI), Dominique Strauss-Kahn. Un alt risc pentru revenirea economică este reprezentat de lipsa de coerenţă a reformelor sistemului de reglementare, a adăugat el. În plus, directorul FMI consideră că nu este încă foarte clar dacă economia SUA a ieşit din criză.

Temerile investitorilor privind datoriile statelor din zona euro au determinat liderii europeni şi FMI să anunţe un pachet de 110 miliarde de euro pentru sprijinirea Greciei, urmat de un alt plan de 750 de miliarde de euro destinat susţinerii satelor europene cu dificultăţi financiare.