CRIZA FORŢEI DE MUNCĂ ÎN CONSTRUCŢII - PROVOCĂRI ŞI SOLUŢII / CRISTIAN ERBAŞU, FPSC: "Anul viitor va fi la fel de dificil ca în 2017 şi 2016"

Criza forţei de muncă din sectorul construcţiilor afectează proiectele din domeniu şi previzionează un an 2018 la fel de dificil precum 2016 şi 2017, aceasta reprezentând o provocare pentru întreg domeniul, a declarat Cristian Erbaşu, preşedintele Federaţiei Patronatelor Societăţilor din Construcţii (FPSC), preşedinte al Consiliului de Adminsitraţie al CSC şi preşedintele Grupului Erbaşu.

Domnul Erbaşu a precizat: "Urmează un an 2018 cel puţin la fel de greu ca 2016 şi 2017, iar cifrele pentru anul viitor - necesarul de 600.000 de salariaţi, pentru forţa de muncă din construcţii - vor fi valabile pentru anul 2019, deoarece proiectele nu sunt într-un stadiu avansat şi nu vor putea fi executate anul viitor. 2015 a fost un an bun, în care s-au finalizat proiectele din programul bugetar 2007-2014".

Sectorul construcţiilor din ţara noastră se confruntă cu un deficit acut al forţei de muncă, deoarece lucrătorii din domeniu nu au garanţia protecţiei sociale în perioada lunilor noiembrie-aprilie, când activitatea din sector este sistată şi aleg să plece peste hotare pentru a-şi găsi un loc de muncă, spun specialiştii din domeniu.

În acest context, Cristian Erbaşu a afirmat că este necesară o verificare pentru a se stabili dacă acea cotă de 0,5%, care se plăteşte la CSC pentru protecţia socială a lucrătorilor din construcţii, există în devizele de lucrări atunci când se obţin autorizaţiile de construire. Lipsa acestei cote din deviz le permite unora dintre beneficiari să spună că nu au plătit-o tocmai pe motiv că nu este prevăzută în acest document, iar cei care le-au eliberat autorizaţia de construire nu le-au atras atenţia în acest sens, a explicat domnia sa.

Domnul Erbaşu a precizat: "Cota trebuie să fie obligatorie şi trebuie înţeleasă astfel prin legea care există deja, dar, din păcate, foarte mulţi o consideră benevolă".

Nicio autoritate de control nu verifică dacă această cotă a fost plătită sau nu şi nimeni nu este sancţionat dacă nu o plăteşte, a subliniat domnia sa, adăugând: "Trebuie să găsim soluţii ca să existe obligativitatea prevederii şi plăţii acestei cote, pentru că nu doar antreprenorul general beneficiază de serviciile CSC, ci şi sub-antreprenorii şi aşa mai departe. Din păcate, până acum, mulţi s-au făcut că nu înţeleg despre ce este vorba, dar măcar acum, când ne aflăm într-o situaţie critică, să-şi dea şi beneficiarii seama că este un cost care generează economii foarte mari. Să găseşti şi să încurajezi o modalitate de a ţine oamenii, de a-i fideliza şi de a înfiinţa firme care au angajaţi şi capacitatea de a finaliza lucrări, îţi aduc foarte multe economii, în raport cu situaţia relicitării unei lucrări, care presupune mai mult timp şi mai mulţi bani". Plata cotei de 0,5% nu reprezintă o cheltuială fără rost, ci, dimpotrivă, banii aceia nu sunt pierduţi, ci sunt folosiţi exclusiv pentru protecţia socială a lucrătorilor din construcţii, prin asigurarea unui venit chiar şi în lunile fără activitate, pentru ca aceştia să nu mai plece în străinătate, a menţionat domnul Erbaşu.

Domnia sa este de acord că nicio soluţie nu poate să garanteze că oamenii vor rămâne în ţară, cea propusă de CSC fiind menită să diminueze criza din construcţii.

• Erbaşu: "Va fi foarte dificil ca lucrătorii din construcţiile rezidenţiale să fie readuşi în domeniul construcţiilor de infrastructură"

Cristian Erbaşu a afirmat că multe dintre proiectele de anvergură de la noi, din domeniul construcţiilor, nu au fost încă proiectate şi nici nu au fost organizate licitaţii pentru ele.

Reprezentantul CSC a subliniat, de asemenea, că sectorul construcţiilor întâmpină o criză, iar beneficiarii vor avea nevoie şi de arhitecţi şi de societăţi care nu mai există şi nu mai funcţionează, adică de forţă de muncă, menţionând că, în piaţă, nu sunt foarte multe licitaţii, fiind foarte puţini ofertanţi.

Domnia sa a explicat: "Pe de o parte nu sunt firme, pentru că multe dintre ele au dispărut, iar, pe de altă parte, multe dintre cele care au rămas sunt decapitalizate şi nu sunt capabile să participe la licitaţii, iar cele care sunt capabile, ridică pretenţii". Monopolizarea caracteristică acestui tip de criză îşi face simţită prezenţa, iar firmele mari pun condiţii, a mai spus Cristian Erbaşu, subliniind că domeniul traversează această situaţie, astăzi, pentru că lucrurile nu au fost reglate la timp, însă, probabil, că nu este, încă, prea târziu pentru adoptarea de soluţii.

O întrerupere de câţiva ani a activităţii din zona construcţiilor de infrastructură îi determină pe lucrători să îşi caute locuri de muncă în domeniul construcţiilor rezidenţiale, unde sunt proiecte în prezent, şi va fi foarte dificil ca aceşti angajaţi să fie aduşi înapoi.

Domnul Erbaşu este de părere că toate proiectele care au fost realizate în ultimii doi ani din fonduri europene ar fi trebuit făcute în perioada 2014-2015.

Cristian Erbaşu a semnalat şi problema Agenţiilor pentru Dezvoltare Regională (ADR), care, în opinia domniei sale, nu dispun de specialişti, adăugând că puţinii specialişti de la nivelul ADR nu vor să interacţioneze cu antreprenorii, fapt care nu este în interesul proiectelor şi va duce la scăderea performanţei şi la creşterea numărului de proiecte ce vor avea o mare componentă neeligibilă.

Potrivit domniei sale, mulţi dintre membrii organizaţiilor de profil percep un risc foarte mare, întrucât mulţi dintre aceştia au fost puşi în situaţia în care a trebuit să dea banii înapoi, pe fondul unor criterii acceptate iniţial, în momentul de faţă fiind în instanţă.

De asemenea, din cauza lipsei de predictibilitate din sector, există firme care, deşi au obţinut fonduri, renunţă acum la ele sau încearcă să-şi vândă companiile sau proiectele, în ciuda faptului că un astfel de demers nu este permis, a mai spus domnul Erbaşu.

Cristian Erbaşu a mai precizat: "Discutăm acum despre partea reală şi pragmatică a problemei, pentru că este evident că pe hârtie se pot pune foarte multe lucruri, însă este important să vedem câte dintre cele de pe hârtie se pot pune şi în practică. Foarte multe dintre proiecte încă sunt la faza de hârtie, iar până la a le pune în operă mai este cale lungă şi nu ştiu dacă societatea este mai pregătită astăzi decât era înainte să le ducă la bun sfârşit.".

Cristian Erbaşu a spus că este necesară o dezbatere între părţile implicate, la care să participe autorităţile de control, deoarece sectorul traversează o perioadă foarte dificilă.

Totodată, reprezentantul FPSC a atras atenţia asupra faptului că marea majoritatea a celor care vor să profeseze în domeniu tind să aspire să-şi dorească să fie controlori, consultanţi sau finanţişti şi că postul de executant este poziţionat, din păcate, în planul inferior.

Domnia sa a declarat: "Este nevoie şi de cel care să pună lucrarea în operă, iar poziţia socială a acestuia este, din păcate, foarte jos, el nu este respectat absolut deloc. El este cel mai prost, pentru că toţi cei pe care i-am menţionat sunt elitele societăţii, este considerat infractor, este controlat de ceilalţi şi tot el este un incompetent, deoarece i se pun bani la dispoziţie şi nu este capabil să ducă proiectul la bun sfârşit. Dar oare, în realitate, asta este situaţia? În momentul de faţă ce este mai grav este fapul că nu există disponibilitate la dialog, între părţi".

Domnul Erbaşu a concluzionat că este necesar ca toţi actorii din sector să ajungă la concluzia că trebuie să se găsească o soluţie clară, care să fie unanim înţeleasă şi acceptată.