CRIZA FORŢEI DE MUNCĂ ÎN CONSTRUCŢII - PROVOCĂRI ŞI SOLUŢII / ŞERBAN ŢIGĂNAŞ, OAR: "Suntem în stare de alertă în ceea ce priveşte problema migraţiei"

Sectorul construcţiilor trece printr-o situaţie foarte dificilă, de alarmă, atrage atenţia Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România (OAR), care avertizează că ţara noastră este în stare de alertă în ceea ce priveşte problema migraţiei.

Un declin care nu mai poate fi oprit este declinul populaţiei ţării, atrage atenţia domnul Ţigănaş, precizând: "Am pierdut, în 27 de ani, 3,5 milioane de locuitori, prin sporul natural negativ şi migraţie. (...) Oamenii reprezintă cel mai fantastic barometru a ceea ce se întâmplă în piaţă".

Comportamentul muncitorilor în piaţă este caracterizat de faptul că aceştia preferă să lucreze în configuraţii multiple, nu îşi asumă managementul şi coordonarea, preferă condiţia de întreprinzător concomitent cu cea de angajat (în general public), refuză competiţia şi preferă componenta "de birou".

Se spune că niciun proiect nu poate fi dezvoltat fără arhitect, dar nu este deloc aşa, mai atrage atenţia domnul Ţigănaş, precizând că autorizaţii de construcţii se eliberează doar în marile oraşe, iar şi aici doar în centru, existând şi localităţi unde chiar şi în centru sunt construite imobile fără autorizaţii. "În acest domeniu, prognoza mea are o culoare întunecată", a adăugat şeful OAR.

Referitor la educaţia de la noi, şeful OAR a spus, citând studii de specialitate, că doi copii din zece renunţă la şcoală, în fiecare an, aproximativ 42% dintre elevii de 15 ani fiind analfabeţi funcţional, în condiţiile în care sectorul construcţiilor are nevoie de calificare.

Totodată, numărul navetiştilor a scăzut îngrijorător, existând zone unde nici măcar nu mai există navetişti.

Printre altele, Şerban Ţigănaş a atras atenţia asupra faptului că arhitecţii de la noi sunt foarte prost plătiţi, fapt pentru care, în cei zece ani de la aderarea la UE, nu a venit nicio casă de arhitectură din Uniune la noi, deşi la început toţi credeau că vom fi invadaţi de arhitecţii europeni.

Şerban Ţigănaş a mai spus: "Cei din profesia noastră nu lucrează doar înainte de şantier, aşa cum se spune, misiunea noastră se întinde pe toată perioada lucrărilor, finalizându-se după ocuparea şi locuirea clădirii".

Schimbarea esenţială din domeniul construcţiilor este trecerea la lumea digitală. "Instrumentele noastre de lucru şi de fonduri s-au schimbat radical în 20 de ani, iar această revoluţie digitală ţine şi de administraţie, şi de clienţi".

Piaţa construcţiilor este o piaţă rezervată, iar, în ceea ce-i priveşte pe arhitecţi, jumătate sunt în Bucureşti, iar jumătate din aceştia nu au ce să facă.

"Autorităţile locale au foarte puţini specialişti pe posturile de arhitect şef, iar acest număr este în declin, deşi absolvenţii de arhitectură se dublează o dată la zece ani", menţionează domnul Ţigănaş, evidenţiind, în acelaşi timp, că noi nu facem export de arhitecţi.

Ca soluţie, avem nevoie de o schimbare majoră a viziunii (schimbarea clasei politice, descentralizarea efectivă, reforma administrativă), de cooperare public - privată, de educaţie duală, de reconstrucţie a demnităţii muncii, de sistem de achiziţii specific construcţiilor, totodată fiind foarte important ca în construcţii să cunoaştem costul calităţii muncii, a mai spus Ţigănaş.

În prezent, OAR face parte dintr-un grup de lucru alcătuit la nivelul Ministerului Dezvoltării, pentru realizarea unui Cod al amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor. "Aşteptăm acest cod de 10-12 ani", a ţinut să precizeze domnia sa, spunând că OAR a identificat textele legislative care nu erau incluse în proiect, printre obiective fiind vizate regenerarea localităţilor, redefinirea statutului specialiştilor din administraţie, corectarea discrepanţelor curiculare ale studiilor de administraţie publică şi practică, disporporţionalităţile din conţinutul documentaţiilor pe specialităţi, definirea şi identificarea din timp a erorilor de proiectare şi definirea ciclului de viaţă al construcţiilor.

Un alt amendament adus textului legislativ vizează nevoia exercitării unor "presiuni" pentru ca şantierele să nu mai fie abandonate, întrucât un şantier neterminat este "o fantomă care ne bântuie, este o povară pentru toată lumea".