English
Actualizare 15:42 O deputată socialistă franceză a decedat după ce i s-a făcut rău în timpul unui miting pro-Macron
O deputată socialistă franceză în vârstă de 50 de ani, Corinne Erhel, a decedat vineri seara după ce i s-a făcut rău în timpul unei reuniuni politice pentru susţinerea candidatului centrist Emmanuel Macron în Bretania, regiune din nord-vestul Franţei, informează sâmbătă AFP.
"Am aflat cu o imensă tristeţe despre decesul Corinnei Erhel în urma unei stări de rău suferite în plin miting la Plouisy, în timp ce lua cuvântul în faţa a 300 de militanţi pentru a apăra valorile Republicii" franceze, a anunţat preşedintele Adunării Parlamentare a Franţei, Claude Bartolone, într-un comunicat, potrivit Agerpres.
"Deputată din 2007, ea şi-a investit din plin energia în mandatul său parlamentar, rămânând în acelaşi timp apropiată de oameni", a declarat la rândul său preşedintele francez Francois Hollande.
Potrivit mass-media locale, Corinne Erhel, care a luat ultima cuvântul în timpul unui miting pentru susţinerea campaniei lui Macron, s-a prăbuşit pe scenă în plin discurs. Ea a fost transportată de urgenţă la spital, unde s-a pronunţat decesul său.
---------
Actualizare 14:10 Alegătorii din teritoriile aflate sub suveranitate franceză din afara Hexagonului au început să voteze
Alegătorii din teritoriile aflate sub suveranitate franceză din afara Hexagonului au început să voteze pentru a desemna al optulea preşedinte al Republicii a V-a, relatează AFP.
Primele secţii de vot s-au deschis sâmbătă, la 12 ora Parisului (13 ora României), în Saint-Pierre-et-Miquelon. O oră mai târziu se vor deschide secţiile din Guyana franceză, urmate de cele din Antile, Polinezia franceză şi Noua Caledonie, potrivit News.ro.
În Franţa metrpolitană, 66.546 de secţii de vot se vor deschide duminică, la ora locală 8 (9 ora României), cu o oră mai târziu decât la prezidenţialele precedente.
Secţiile vor rămâne deschise până la ora locală 20 (21 ora României) în marile oraşe. După aceea sunt aşteptate primele exit-polluri.
-------
Actualizare 13:35 Autoritatea electorală franceză cere mass-media să nu retransmită documente interne de pe reţele sociale
Comisia de control a campaniei electorale franceze a cerut sâmbătă mass-media să nu retransmită conţinutul unor documente interne ale echipei candidatului centrist Emmanuel Macron publicate pe reţelele sociale în urma unui "atac informatic", cu o zi înainte de turul doi al alegerilor prezidenţiale, informează AFP, citată de Agerpres.
------
Actualizare 12:58 O filială a partidului En Marche ! din Lyon a fost atacată de militanţi de extremă-dreapta
O filială a partidului En Marche ! din Lyon a fost atacată vineri seară de aproximativ 15 militanţi de extremă-dreapta, care au aruncat cu fumigene, relatează AFP, precizând că nimeni nu a fost rănit.
În jurul orei locale 19, aproximativ 15 militanţi din Gud, sindicatul studenţilor de extremă-dreapta, "au intrat îl clădirea în care se aflau patru persoane", a spus un purtător de cuvânt al Poliţiei, transmite News.ro.
Agresorii "au aruncat fluturaşi şi bani falşi cu imaginea lui Emmanuel Macron şi au spart vitrina la plecare", a precizat aceeaşi sursă.
Potrivit autorităţilor, fumigene au fost aruncate în clădirea din Arondismentul Al Doilea.
Au fost depuse două plângeri în legătură cu incidentul.
(M.I.)
-------
Actualizare 11:52 RT şi Sputnik News au sugerat că îl vor da în judecată pe Macron, pentru transmiterea de informaţii mincinoase
Postul de televiziune pro-Kremlin Russia Today (RT) şi agenţia de presă Sputnik, apropiată puterii ruse, au sugerat că vor să îl dea în judecată pe candidatul de centru la preşedinţia Franţei, Emmanuel Macron, pentru transmitere de informaţii mincinoase, relatează AFP şi Le Monde.
"Ne-am săturat de minciunile lor. Îi vom urmări (în justiţie - n.r.)", a scris pe Twitter redactorul-şef al celor două instituţii media, Margarita Simonîan, fără a preciza la ce procedură va recurge cu exactitate, potrivit News.ro.
În luna februarie, Macron a denunţat "atacuri repetate" pe site-ul său de campanie, lansate în special din Ucraina, precum şi propagarea de zvonuri sau de "declaraţii defăimătoare" la adresa sa pe site-urile Sputnik şi RT în franceză.
Un purtător de cuvânt al En Marche!, Benjamin Griveaux, a acuzat direct Moscova, susţinând că puterea rusă "şi-a ales candidaţii", în special pe Marine Le Pen, reprezentanta Frontului Naţional.
Kremlinul a dezminţit categoric aceste acuzaţii, susţinând că nu a avut "niciodată intenţia de a interfera cu afacerile interne ale unei ţări".
Fostul ministru al Economiei, Emmanuel Macron, a depus plângere joi, după ce rivala sa de extremă-dreapta a sugerat, în cursul unei dezbateri televizate, că are conturi offshore în Bahamas.
Anturajul lui Macron a declarat că informaţia a fost propagată masiv de conturi apropiate Sputnik şi Russia Today şi de alte site-uri favorabile preşedintelui rus Vladimir Putin.
Justiţia franceză a deschis o anchetă pentru a identifica de unde provin zvonurile.
Sputnik News a dezminţit vineri seara acuzaţiile, subliniind într-un comunicat că nu a publicat nimic în acest sens în cursul dezbaterii de miercuri seară şi că a menţionat numai plângerea depusă de candidat, a doua zi. Agenţia a precizat că se va consulta cu avocaţii săi în acest dosar.
(M.I.)
-------
Actualizare 11:09 Vicepreşedinte al Frontului Naţional: "#Macronleaks vor arăta lucruri pe care jurnalismul de investigaţie le-a trecut deliberat sub tăcere"
"#Macronleaks vor arăta lucruri pe care jurnalismul de investigaţie le-a trecut deliberat sub tăcere? Îngrozitor, acest naufragiu democratic", a afirmat Florian Philippot, vicepreşedinte al Frontului Naţional, partidul de extrema dreaptă condus de Marine Le Pen, chiar înainte de miezul nopţii şi încheierea campaniei oficiale, potrivit Agerpres.
(M.I.)
-------
Echipa de campanie a favoritului la alegerile prezidenţiale din Franţa, Emmanuel Macron, a anunţat că a fost ţinta unui atac informatic de proporţii, în urma căruia au fost publicate online numeroase e-mailuri din campanie, cu o zi şi jumătate înainte ca alegătorii să meargă la urne pentru al doilea tur de scrutin, relatează Reuters.
Până la nouă gigabytes de date au fost publicate online pe un pofil numit EMLEAKS, pe Pastebean, un site care permite distribuirea anonimă de documente, transmite News.ro.
Deocamdată nu este clar cine este responsabil pentru publicarea datelor şi nici dacă acestea sunt reale.
Într-un comunicat, mişcarea politică a lui Macron, En Marche !, a confirmat atacul informatic.
În comunicat se arată: "Mişcarea En Marche! a fost victima unui atac informatic masiv, coordonat, în această seară (vineri - n.r.), care a permis difuzarea pe reţelele de socializare a mai multor informaţii interne".
Potrivit En Marche!, documentele arată numai funcţionarea normală a campaniei prezidenţiale, însă documentele autentice au fost amestecate pe reţelele de socializare cu unele false, pentru a răspândi "îndoiala şi dezinformarea"
Potrivit unui cercetător în securitate informatică de la Digital Forensic Research Lab (centrul de reflecţie al Consililui Atlantic) Ben Nimmo, analizele iniţială sugerează că un grup din SUA, de activişti de alternativă-dreapta, s-a aflat în spatele eforturilor iniţiale de răspândire a documentelor pe reţelele de socializare. Ulterior, acestea au fost preluate şi promovate de susţinători ai lui Marine Le Pen.
Hashtagul #MacronLeaks a fost răspândit prima dată de Jack Posobiec, un activist pro-Trump al cărui profil de Twitter îl identifică drept şeful de redacţie al site-ului de extremă-dreapta Rebel TV.
Posobiec nu a putut fi contactat deocamdată de Reuters.
Un oficial din Ministerul de Interne a refuzat să comenteze, invocând normele franceze care interzic orice comentariu care ar putea influenţa alegerile în ultima zi.
Comisia Electorală prezidenţială a anunţat într-un comunicat că va avea o reuniune sâmbătă pentru a discuta subiectul. Comisia a îndemnat presa să aibă grijă în publicarea detaliilor din e-mailuri, ţinând cont că s-a încheiat campania.
Primele informaţii privind un atac informatic vizând En Marche ! au apărut la sfârşitul lunii trecute.
Feike Hacquebord, cercetător la compania de securitate informatică din Japonia Trend Micro, a declarat că are dovezi că un grup de hackeri cunoscut ca Pawn Storm sau APT28 a vizat echipa de campanie a lui Macron cu e-mailuri virusate şi a încercat să instaleze viruşi şi programe de supraveghere pe site-ul candidatului En Marche !.
Potrivit lui, există indicii care leagă atacurile vizând campania lui Macron cu cele de anul trecut, care au vizat servere Partidului Democrat din SUA. Expertul a avertizat că tehnici similare au fost folosite şi în cazul partidului cancelarului german Angela Merkel, în aprilie şi mai 2016.
Hacquebord a precizat că Pawn Storm a lansat atacurile de pe computere din Franţa, Marea Britanie şi alte ţări, în martie şi aprilie.
Rusia a negat orice implicare în atacurile care au vizat campania lui Macron.
Aceasta nu a fost prima dată când echipa lui Macron ar fi vizată de atacuri informatice. În februarie, secretarul general al En Mache a afirmat că partidul a fost vizat de "sute, dacă nu mii" de atacuri vizând reţelele sale şi bazele de date. Potrivit lui, atacurile au fost lansate de pe teritoriul Rusiei.
Candidatul francez de centru Emmanuel Macron şi-a consolidat avansul în sondaje în faţa rivalei sale de extremă-dreapta Marine Le Pen, în ultima zi a unei campanii electorale tumultoase, care a dat peste cap politica ţării.
Patru sondaje noi îl creditează pe Macron cu 62% din intenţiile de vot în al doilea tur de scrutin, faţă de 38% pentru Le Pen. Acesta este cel mai bun rezultat înregistrat de candidatul de centru în sondaje realizate de institute de prestigiu, după primul tur de scrutin din 23 aprilie. Un al cincilea sondaj îl creditează cu 61,5% din intenţiile de vot.
Pe de altă parte, un sondaj publicat vineri de Odoxa, arată că un sfert dintre alegătorii francezi probabil că se vor abţine duminică. Mulţi dintre ei sunt alegători de stânga dezamăgiţi că toţi candidaţii lor au fost eliminaţi din primul tur de scrutin.
O astfel de rată de absenteism ar fi a doua cea mai mare la un al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale din 1965, subliniind nemulţumirea multor alegători faţă de opţiunile existente.
În primul tur de scrutin, rata de participare a fost de aproape 78%.
Potrivit analiştilor, Macron şi-a consolidat semnificativ poziţia după ultima dezbatere televizată, ce a avut loc miercuri.
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
