Atunci când vine vorba de alocarea capitalului şi direcţionarea lui către investiţii durabile, instituţiile financiare joacă un rol esenţial. Prin activităţile pe care le desfăşoară - creditare, investiţii sau asigurări - acestea ating fiecare sector din economie din fiecare ţară. De la energie la defrişări de păduri sau extracţii petroliere, jucătorii din industria financiară pot controla expunerile la riscurile ESG ale clienţilor pe care îi finanţează. Din acest motiv şi presiunea asupra sectorului financiar de a acţiona sustenabil şi de a lua în considerare riscurile ESG în activitatea lor este foarte ridicată.
• Avalanşa cerinţelor ESG asupra sectorului financiar
Băncile din Uniunea Europeană aflate sub supravegherea Băncii Central Europene (BCE) au fost avertizate în ultimul raport emis de BCE că cele mai multe dintre ele nu sunt pregătite pentru transformarea ESG. Când vorbim de managementul riscurilor, doar una din două bănci a reuşit să-şi contureze procese de identificare, evaluare şi gestionare a riscurilor legate de climă. Mai puţin de una din patru bănci şi-a testat portofoliile de credite împotriva unor astfel de riscuri. În ceea ce priveşte indicatorii folosiţi pentru monitorizarea acestor expuneri, BCE a remarcat că "ambiţiile nu sunt întotdeauna susţinute de informaţii relevante".
În plus, băncilor li s-a cerut să elaboreze planuri de implementare pentru îmbunătăţirea practicilor existente. BCE a revizuit calitatea acestor planuri şi a evaluat dacă acestea abordează lacunele existente în practicile instituţiilor. Calitatea planurilor prezentate a variat considerabil de la o instituţie la alta, iar BCE se aşteaptă ca toate instituţiile financiare să ia măsuri decisive pentru a remedia deficienţele constatate.
În continuare, instituţiile europene sunt hotărâte să menţină presiunea asupra sectorului financiar. Testele de stres ale băncilor din zona euro vor începe în 2022. Tot în 2022 va intra în vigoare şi raportarea obligatorie privind riscurile climatice din portofoliile de împrumuturi, folosind o nouă clasificare a UE sau "taxonomie" a activităţilor durabile.
Regulamentul UE 2019/2088 despre informaţiile privind sustenabilitatea în sectorul serviciilor financiare (Sustainable Finance Disclosure Regulation sau SFDR) a intrat în vigoare pe 10 martie 2021 şi obligă participanţii de pe piaţa financiară să publice informaţii despre cum integrează riscurile şi oportunităţile ESG în deciziile lor de investiţii.
În ultimul an, Comisia Europeană a revizuit Directiva de raportare non-financiară, publicând noua propunere de Directivă - CSRD - care aduce schimbări fundamentale precum cerinţe de audit al informaţiilor non-financiare, standarde europene de raportare non-financiară, digitalizarea raportării, detalierea procesului de alegere a subiectelor ESG prezentate ("analiza de materialitate").
Atunci cand sunt analizate împreună, aspectele ESG au impact asupra conformităţii, reputaţiei si business-ului deopotrivă şi ar putea deveni la fel de importante pentru viitorul bancar ca şi transformarea digitală sau crearea de ecosisteme pentru open banking.
Articol semnat de Ana Maria Butucaru, Partener servicii financiare PwC România şi Andreea Topuzu, Senior Manager PwC România