CURTEA DE APEL BUCUREŞTI: Clasările din dosarul 10 august, bazate pe urmărire penală incompletă

• În motivarea deciziei de redeschidere a anchetei, CAB arată că procurorul de caz din cadrul DIICOT nu a audiat părţile vătămate, nu a efectuat expertiză criminalistică şi nu a observat că reprezentanţii Jandarmeriei ar fi falsificat înscrisuri oficiale cu privire la problema căştilor neinscripţionate

Majoritatea soluţiilor de clasare adoptate de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism sunt bazate pe o urmarire penală incompletă, se afirmă în motivarea hotărârea Curţii de Apel Bucureşti (CAB), cu privire la redeschiderea dosarului 10 august şi trimiterea acestuia la Parchetul Militar, care a fost publicată în urmă cu două zile. Ancheta a fost redeschisă la solicitarea uneia dintre victime, Ioan Crăciuneanu, care a contestat în termenul legal ordonanţa de clasare din emisă anul trecut în luna iunie de DIICOT.

"Procurorul avea obligaţia de a efectua acte de cercetare penală pentru a stabili dacă susţinerile petenţilor privind modul violent de intervenţie al forţelor de ordine din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române împotriva manifestanţilor care au participat la protestul din 10 august 2018, desfăşurat în Piaţa Victoriei din Bucureşti, erau reale şi dacă persoanele menţionate în cuprinsul plângerilor penale au săvârşit sau nu infracţiunile pentru care s-a solicitat cercetarea. Prin urmare, numai după administrarea completă a probatoriului puteau fi emise soluţii", se arată în motivarea hotărârii respective.

Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curţii de Apel Bucureşti mai arată că, din examinarea dosarului de urmărire penală, rezultă că procurorul DIICOT nu a audiat nicio persoană vătămată, niciun suspect şi niciun martor (cu excepţia martorilor Dan Carmen Daniela, Cliseru Speranţa, Bădulescu Aurelian, Mastan Alin Ionel). Mai mult, judecătorul reţine că, deşi 700 de persoane au depus sesizări sau memorii cu privire la acţiunile jandarmilor şi la muniţia folosită de aceştia în data de 10 august 2018 în Piaţa Victoriei, procurorul DIICOT nu a dispus efectuarea, în faza de urmărire penală, a niciunei expertize criminalistice care să lămurească pe deplin măsura în care elementele de muniţie folosite de forţele de ordine puteau fi apte a exploda şi a provoca leziuni grave participanţilor la protest, leziuni constatate în cazul mai multor persoane de către medicii din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală.

De asemenea, procurorul DIICOT nu a lămurit nici chestiunea legalităţii folosirii de către Jandarmerie, pentru combaterea dezordinii publice, a gazului Oleoresin Capsicum (OC), în condiţiile în care Ordinul

MAE 156/2018 nu vizează decât tipuri de muniţie ce conţin substanţa CS.

"În aceste condiţii, probele administrate în faza de urmărire penală (...) nu sunt suficiente pentru a considera deplin lămurite faptele legate de organizarea, conducerea şi modul de intervenţie al forţelor de ordine din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române împotriva manifestanţilor care au participat la protestul din data de 10 august 2018 desfăşurat în Piaţa Victoriei din Bucureşti", se arată în motivarea hotărârii Curţii de Apel Bucureşti.

• Suspiciuni de fals intelectual în înscrisuri oficiale

Mai mult, în documentul citat se afirmă că materialul probator administrat în cauză conturează "bănuiala legitimă că protestatarii violenţi au fost lăsaţi să se manifeste agresiv, aceste manifestări izolate fiind ulterior folosite ca motiv al intervenţiei în forţă intreprinsă de Jandarmeria Română".

"Astfel, din analiza actelor de urmărire penală efectuate în cauză rezultă bănuiala rezonabilă că, folosindu-se de funcţiile pe care Ie deţineau, suspecţii col. Cucoş Gheorghe-Sebastian şi col. Sindile lonuţ-Cătălin l-au ajutat pe suspectul mr. Cazan Laurenţiu să creeze aparenţa unei acţiuni legale de restabilire o ordinii publice, participând în mod activ, prin ordinele date, la conducerea operaţiunilor de evacuare a protestatarilor din Piaţa Victoria. Soluţia de clasare adoptată de procurorul de caz nu este susţinută de materialul probator (...)", mai susţine judecătorul de cameră preliminară.

Magistratul a mai constatat că urmărirea penală nu a lămurit de o manieră suficientă problema căştilor neinscripţionate purtate de forţele de ordine la intervenţia din 10 august 2018, inscripţionarea având rolul de a identifica şi individualiza acţiunile fiecărui jandarm în cursul operaţiunii de evacuarea a Pieţei Victoria.

În legătură cu aceste aspecte, Curtea de Apel Bucureşti constată că există suspiciuni că reprezentanţii Jandarmeriei ar fi săvârşit şi infracţiunile de fals intelectual în înscrisuri oficiale şi de uz de fals.

"Ulterior evenimentelor din 10 august 2018, în scopul împiedicării sau îngreunării cercetărilor în cauză cu privire la faptele de violenţă exercitate în cursul intervenţiei, au fost întocmite documente oficiale cu conţinut inexact, în care nu au fost cuprinse menţiuni privind identitatea militarilor care au purtat, în timpul intervenţiei, căştile de protecţie ale căror numere de identificare inscripţionate fuseseră acoperite cu bandă adezivă", precizează documentul citat.

Judecătorul de cameră preliminară mai arată că jandarmii au minţit referitor la starea de sănătate a colegei lor rănite în zona Springtime, pentru a justifica intervenţia în forţă asupra protestatarilor paşnici.

"Astfel, deşi era cunoscută starea reală de sănătate a sg. maj. Nistor Ştefania, comunicările cu privire la acest subiect, inclusiv în relaţia cu mass-media, au fost intenţionat eronate, relevantă fiind conferinţa de presă din dimineaţa zilei de 11.08.2018, în cadrul căreia lt. col Militaru Marius, în calitate de purtător de cuvânt al Jandarmeriei, a informat că «...dincolo de intervenţiile dificile pe care le-am avut aseară, de departe cea mai dificilă intervenţie a fost să explicăm părinţilor colegei noastre că fata lor s-ar putea să rămână paralizată pe viaţă», în vădită contradicţie cu datele cunoscute la nivel instituţional cu privire la starea reală de sănătate a sg. maj. Nistor Ştefania. Or, examenul CT efectuat în cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Floreasca la ora 23:58, în seara zilei de 10 august 2018, a evidenţiat că sg. maj. Nistor Ştefania nu prezenta leziuni ale coloanei vertebrale", se arată în documentul citat.

De aceea, judecătorul Curţii de Apel Bucureşti a decis că se impune trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Parchetelor Militare, astfel încât să fie administrate unitar toate probele pertinente, concludente şi utile aflării complete a adevărului. Totodată el a desfiinţat ordonanţa de clasare cu privire la faptele ce ar fi fost comise, în 10 august 2018, de conducerea de atunci a Jandarmeriei Române, adică de Laurenţiu Cazan, Gheorghe-Sebastian Cucoş, Ionuţ-Cătălin Sindile şi Dan Mihai Chirică.