DACĂ NU VA CREŞTE CEREREA PE CREDITARE Dochia: "Dobânzile depozitelor - posibil să crească abia în a doua parte a anului"

În ton cu estimările analiştilor, Banca Naţională a României (BNR) a majorat, ieri, rata dobânzii de politică monetară, de la 1,75% la 2%. Mişcarea Consiliului de Administraţie (CA) al Băncii Centrale nu surprinde piaţa, specialiştii preconizând încă de anul trecut că BNR va adopta această măsură. Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, ne-a spus: "Perspectivele arată că inflaţia va creşte în prima parte a acestui an până la 4,5-5%, iar, în acest context, inevitabil că şi dobânzile se vor majora, iar Banca Naţională a României va trebui să reacţioneze. Noi ne aşteptăm ca rata dobânzii de politică monetară să crească, în acest an, în cinci şedinţe, şi să ajungă la 3%, la finalul lui 2018".

Şi economistul Aurelian Dochia, administrator în cadrul BRD Groupe Societe Generale, este de părere că dobânzile vor creşte în continuare, însă într-un ritm lent. "Nu cred că vom avea motive pentru tulburări în piaţă", ne-a spus domnia sa, estimând: "Este destul de probabil să mai urmeze şi alte creşteri ale ratei dobânzii cheie, iar dacă economia rămâne dinamică probabil că vor creşte şi dobânzile la credite, chiar peste cele ale BNR. Dacă aprecierea economică va fi mai slabă, atunci şi ritmul majorărilor de dobândă va fi mai mic".

În opinia domnului Dochia, este foarte normal ca dobânzile la depozite să nu crească atât de repede precum cele la credite, întrucât "băncile au încă rezerve foarte mari de depozite şi nu sunt disperate să îşi facă noi rezerve".

Întreg peisajul economic este schimbat de creşterea ratei inflaţiei, ne-a mai spus Aurelian Dochia, care opinează că, "dacă aceasta va depăşi 3%, atunci tot tabloul conturat în ultimii trei ani se va schimba".

Şi ROBOR este pe o tendinţă de creştere, chiar dacă în ultimele zile acest indice a mai scăzut, spun specialiştii. Creşterea ROBOR nu va fi atât de bruscă încât să destabilizeze piaţa, conform analistului economic Aurelian Dochia, care ne-a explicat: "Dacă cererea de credite va creşte, atunci va trebui ca băncile să atragă bani din depozite şi, în consecinţă, dobânzile la depozite se vor majora. În caz contrar, s-ar putea să ne aşteptăm la creşteri de dobânzi la depozite abia în a doua parte a anului".

• Isărescu: "Impactul majorării dobânzii cheie asupra ROBOR este minor"

Impactul majorării dobânzii de politică monetară asupra ROBOR la trei şi şase luni este minor, susţine Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României.

Oficialul Băncii Centrale a spus, ieri, citat de Agerpres: "Dacă ne uităm la realitate, aceasta este următoarea: dobânzile care vă interesează - ROBOR la 3 şi la 6 luni - au scăzut aproape permanent în ultimele săptămâni. Astăzi (n.r. ieri), ROBOR a ajuns la 2% la 3 luni, pe fondul unui excedent temporar de lichiditate. Această majorare a ratei dobânzii (n.r. de politică monetară) nu înseamnă că se va majora ROBOR, în baza căruia se calculează dobânda la creditele în lei acordate populaţiei".

Afirmaţia domniei sale vine în contextul în care, la finalul săptămânii trecute, fostul bancher Lucian Isar a precizat că aprecierea dobânzii de politică monetară "nu va face decât să consolideze creşterea ROBOR din ultima perioadă".

Mugur Isărescu a continuat: "S-ar putea ca efectul în piaţă să fie uşor deosebit. Nu vedem mişcări ample ale dobânzilor. Datoria mea e să transmit acest lucru şi să subliniez că modificarea ROBOR, care probabil va apărea - posibil să coboare la 3 luni şi sub 2% -, va depinde de condiţiile de piaţă. Impactul este minor şi, în consecinţă, mediatizarea excesivă trebuie să fie atenuată".

Indicele ROBOR ar trebui să crească repede peste rata inflaţiei, spunea senatorul PNL Florin Cîţu, la finalul anului trecut.

Rata inflaţiei va depăşi 4%, în primăvara anului viitor, urmând să coboare către 3,1% în septembrie 2018, respectiv 3,2% la finalul anului următor, după cum a anunţat, anul trecut, Guvernatorul Băncii Naţionale a României (BNR) Mugur Isărescu. Dobânzile de pe piaţa noastră vor creşte în mod inevitabil, pentru că inflaţia creşte, consideră Ionuţ Dumitru.

BNR crede în dobânda cheie, ne-a spus, anul trecut, Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul BNR, explicând: "Cu mult timp în urmă, chiar prin vocea Guvernatorului, Banca Naţională a subliniat că, spre deosebire de băncile centrale din ţările dezvoltate - de FED şi de BCE, care au coborât foarte mult dobânda şi în momente importante au rămas şi fără arme şi fără gloanţe, neputând să mai folosească instrumentele de politică monetară -, BNR a avut grijă întotdeauna să nu ducă dobânda foarte mult în jos.

În 2009, a început să scadă dobânda şi după ce aceasta a coborât de câteva ori, a stagnat. Apoi, în noiembrie 2011, a fost începutul unui nou val de coborâre a dobânzii, care s-a dus până la 1,75%, când s-a oprit din cădere şi nu a mai făcut niciun pas. Astfel, Banca Centrală a României şi-a păstrat şi armele şi gloanţele cu care să intervină dacă, Doamne fereşte, vin vremuri grele". Specialistul ne-a mai explicat că băncile centrale ridică dobânda cheie atunci când creşte inflaţia, "care se combate cu dobânzi în plus". Pe lângă inflaţie, mai sunt o serie de alţi factori de care BNR ţine cont în şedinţa de Consiliu când stabileşte nivelul dobânzii cheie, ne-a mai spus Adrian Vasilescu, adăugând: "După ce sunt prezentate toate analizele, toate punctele de vedere, după ce are loc şi şedinţa de politică monetară, care o precede pe cea a Consiliului, abia la final se votează nivelul dobânzii. Până atunci, nimeni nu poate aprecia ce se va întâmpla cu ea. Întâi sunt analizaţi toţi factorii, sunt luate în considerare mai multe amănunte, nu doar preţurile, ci şi PIB, deficit etc. şi abia apoi se votează o decizie".

• BNR a majorat şi ratele dobânzilor pentru facilităţile de depozit şi de creditare

Banca Naţională a majorat rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an, de la 0,75% şi rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3% pe an, de la 2,75%. BNR a păstrat nivelurile actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii aplicabile pasivelor în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

Reprezentanţii BNR au amintit că rata anuală a inflaţiei a continuat să crească, în primele două luni ale trimestrului al patrulea din 2017, urcând, în octombrie, la 2,63%, de la 1,77% în septembrie, şi la 3,23% în noiembrie, nivel inferior limitei de sus a intervalului de variaţie al ţintei, dar mai mare decât cel prognozat.

"Creşterea preţurilor bunurilor şi serviciilor destinate consumului a fost cvasigenerală, aproape toate componentele IPC contribuind la accelerarea inflaţiei", precizează Banca Centrală, adăugând: "Evoluţia a fost determinată, cu precădere, de factorii de natura ofertei, principala influenţă aparţinând preţurilor administrate, ca urmare a creşterii tarifului energiei electrice, precum şi preţului combustibilului, în contextul majorării accizei la carburanţi şi a cotaţiilor internaţionale ale petrolului".

Creşterea economică, în trimestrul al treilea 2017, a continuat să se accelereze semnificativ, peste aşteptări, atrage atenţia BNR, precizând că dinamica anuală a PIB real a atins nivelul de 8,8%, de la 6,1% în trimestrul anterior.

Contribuţia exportului net la evoluţia PIB şi-a dublat valoarea negativă (la -1,2 puncte procentuale), pe fondul decelerării mai puternice a dinamicii anuale a exporturilor de bunuri şi servicii în raport cu cea a importurilor, conform datelor BNR.

Deficitul comercial şi-a continuat evoluţia nefavorabilă, cumulând, în primele zece luni ale anului trecut, 9,4 miliarde euro, valoare superioară celei corespunzătoare întregului an 2016.

Cele mai recente evaluări relevă perspectiva continuării creşterii ratei anuale a inflaţiei în lunile următoare, determinată în principal de factori de natura ofertei, precum şi de presiunile în creştere ale factorilor fundamentali, care se suprapun în primele luni din 2018 efectelor de bază inflaţioniste asociate reducerilor şi eliminărilor de impozite indirecte şi scăderilor de preţuri administrate.

Conform BNR, incertitudinile şi riscurile asociate perspectivei inflaţiei provin în principal din conduita politicii fiscale şi a celei de venituri, volatilităţii preţului internaţional al petrolului şi ritmului expansiunii economice a zonei euro şi pe plan global.