Danemarca refuză să ia parte la sistemul de cote propus de Comisia Europeană

Actualizare 20:15 Germania a emis ordin de mobilizare a 4.000 de militari

Aproximativ 4.000 de militari germani vor fi mobilizaţi în weekend pentru a ajuta în cazul unui aflux masiv de refugiaţi, a declarat vineri ministrul german al apărării, Ursula von der Leyen, pentru săptămânalul Der Spiegel, relatează AFP.

"Numai pentru acest weekend circa 4.000 de soldaţi (ai armatei germane, n.r.) sunt pregătiţi a fi mobilizaţi" în caz "de urgenţă", a indicat ea într-un interviu care vă apărea în ediţia de sâmbătă a publicaţiei, dar din care au fost publicate astăzi unele fragmente.

Ea insistă asupra faptului că nu vor fi chemaţi în ajutor decât în caz "de urgenţă". În cadrul eforturilor de ajutorare în privinţa luării în primire a refugiaţilor, sloganul armatei este "bunăvoinţă maximă".

(S.A.)

-----------

Actualizare 20:08 Ungaria a cerut activarea mecanismului de protecţie civilă al UE

Ca urmare a intensificării afluxului de refugiaţi, Ungaria a cerut vineri Comisiei Europene (CE) să activeze mecanismul de protecţie civilă, prin care un stat al Uniunii Europene poate primi asistenţă imediată din partea celorlalte state membre, a anunţat la o conferinţă de presă Mina Andreeva, purtătoare de cuvânt a executivului comunitar, conform agenţiei EFE.

Conform sursei citate, Ungaria are nevoie în special de saltele, lenjerii de pat, perne, pături şi sisteme de încălzire. Guvernul ungar a solicitat deja Uniunii Europene opt milioane de euro ca asistenţă de urgenţă pentru extinderea taberelor de refugiaţi, Comisia Europeană promiţând că va examina rapid această cerere.

Activarea mecanismului comunitar de protecţie civilă ar înlesni mobilizarea serviciilor de urgenţă pentru a răspunde necesităţilor imediate ale Ungariei. Odată ce se va lua această decizie, CE va lansa un apel către toate statele UE să ajute Ungaria şi va coordona întregul proces.

Concret, statele vor transmite executivului comunitar cu ce pot contribui, iar Comisia va informa Ungaria cu privire la ajutorul disponibil, urmând ca apoi guvernul de la Budapesta să decidă asupra ajutorului la care va apela şi va intra în contact direct cu statele ce furnizează acest ajutor.

(S.A.)

----------

Actualizare 18:38 Daniel Buda: "Parlamentul European nu dictează cotele obligatorii!"

Europarlamentarul PNL Daniel Buda contestă, într-un comunicat de presă remis redacţiei, opinia răspândită în timpul acestei săptămâni că Parlamentul European ar fi votat cote obligatorii de imigranţi pentru statele membre, iar europarlamentarii români ar fi votat în favoarea propunerii Comisiei Europene.

Europarlamentarul declară că "în Parlamentul European nu s-a votat nicio propunere a Comisiei Europene iar Parlamentul European nu dictează cotele obligatorii, acestea fiind stabilite de Consiliul European format din liderii de Stat sau de Guverne ai celor 28 de state membre ale UE, preşedintele Comisiei Europene Jean- Claude Juncker şi preşedintele Consiliului European, Donald Tusk".

În comunicat se arătă că Parlamentul european a votat în această săptămână două rezoluţii cu privire la fenomenul migraţiei care macină astăzi Uniunea Europeană dar acestea nu au caracter de obligativitate ci de recomandare atât pentru Comisie cât şi pentru Consiliu.

"Subliniez încă o dată faptul că aceste două rezoluţii nu stabilesc sub nicio formă obligativităţi pentru statele membre, ci ele exprimă doar îngrijorarea Parlamentului European cu privire la situaţia imigranţilor iar propunerile din cuprinsul acestora au valoare de recomandare pentru Consiliu şi Comisie", a declarat Buda.

S-a reiterat faptul că la ultimul Consiliu JAI din 20 iulie 2015 s-a convenit asupra unui mecanism voluntar de relocare a persoanelor şi li s-a reamintit statelor membre obligativitatea solidarităţii, în sensul de a transfera refugiaţii către teritoriile lor, numărul acestora urmând a fi decis la nivel de Consiliu, şi nicidecum de către Parlamentul European.

"Chintesenţa Uniunii Europene se reduce la capacitatea de a fi solidară, mai ales în astfel de momente regretabile", precizează Buda.

Delegaţia PNL în Parlamentul European a votat împotriva amendamentelor care conţineau prevederi cu privire la cotele obligatorii pentru statele membre, chiar dacă aceastea aveau valoare de recomandare însă, la votul final, s-a votat în favoarea rezoluţiei în ansamblul ei deoarece "era vorba de recomandări făcute pentru Consiliu şi Comisie, de a găsi mecanisme suficiente şi necesare astfel încât să nu mai avem de-a face cu copii morţi pe plajă şi oameni decapitaţi de Statul Islamic dar şi de a da dovadă de solidaritate, atribut care defineşte de altfel Uniunea Europeană în ansamblul ei", se mai arată în comunicat.

Nu în ultimul rând, europarlamentarul subliniază, încă o dată, "necesitatea concentrării tuturor eforturilor în ţările furnizoare de imigranţi pentru a fi eliminate cauzele care generează acest fenomen migraţionist deoarece sistemul de cote, fie voluntar, fie obligatoriu, nu reprezintă decât un paleativ insuficient pentru a trata atrocităţile războiului".

(S.G.)

-------------

Actualizare 17:20 Începând cu 15 septembrie, refugiaţii care intră ilegal în Ungaria vor fi arestaţi

Premierul ungar Viktor Orban a anunţat astăzi că, începând cu data de 15 septembrie, oricine va intra ilegal pe teritoriul Ungariei va fi arestat - el făcând referire în special la refugiaţii care trec clandestin graniţa sârbo-ungară - şi a criticat Comisia Europeană (CE) pentru intenţia de a impune cote obligatorii de refugiaţi fără consimţământul şefilor de stat din UE, informează agenţia EFE.

Tot de pe 15 septembrie intră în vigoare noua lege care pedepseşte trecerea ilegală a frontierei ungare cu până la cinci ani de închisoare.

"Ne aflăm în faţa unei rebeliuni", a declarat Orban după o întâlnire cu preşedintele grupului parlamentar al Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber. Şeful executivului ungar a menţionat că unii refugiaţi refuză să coopereze cu poliţia maghiară, lucru ce este de asemenea ilegal.

El a subliniat că "sunt multe de făcut cu privire la criza migratorie şi deciziile trebuie luate rapid" în cadrul Uniunii Europene.

Pe de altă parte, Viktor Orban a precizat că se opune propunerii preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de a repartiza prin cote obligatorii 160.000 de refugiaţi între statele membre ale UE, el avertizând că "deciziile europene nu se pot lua fără consimţământul şefilor de stat".

Până acum s-a convenit că nu se vor lua decizii ce afectează întregul continent, iar ceea ce a propus preşedintele CE contravine acestei înţelegeri, a punctat şeful executivului de la Budapesta.

El a precizat că ţara sa respectă cu stricteţe acordurile Schengen, iar "faptul că Grecia a renunţat să respecte această legislaţie nu înseamnă că şi Ungaria trebuie să facă la fel". În opinia lui Orban, problema refugiaţilor trebuie rezolvată pe teritoriul Greciei, prima ţară din Schengen unde aceştia ajung, iar dacă autorităţile de la Atena nu pot îndeplini această sarcină, atunci UE trebuie să le sprijine, inclusiv "cu forţe de apărare a graniţelor".

La rândul său, Manfred Weber a apreciat că Ungaria respectă legislaţia europeană prin decizia de a înregistra toţi solicitanţii de azil care sosesc la graniţele ei.

(S.A.)

-----------

Actualizare 16:45 Ungaria: 3.800 de militari, desfăşuraţi la graniţa sudică

În jur de 3.800 de militari au fost deja desfăşuraţi la frontiera sudică a Ungariei, a declarat vineri ministrul apărării Istvan Simicsko pentru postul TV2, informează MTI şi AFP.

Principala sarcină a militarilor este de a participa la construirea gardului de-a lungul frontierei cu Serbia, a spus Simicsko, confirmând informaţiile conform cărora câte o secţiune de 10 km este construită zilnic. Budapesta vrea să accelereze lucrările de construcţie a gardului de la frontiera sa de 175 km cu Serbia.

De asemenea, de miercuri armata are sarcina de a securiza frontiera împreună cu poliţia întrucât "este necesară o forţă de protecţie de-a lungul frontierei, gardul nu este de ajuns", a spus el.

În ciuda instalării unor garduri de sârmă ghimpată, 3.601 de imigranţi au reuşit să intre în ţară joi, un nou record, conform unui bilanţ făcut public de poliţie. Precedentul record, care data de miercuri, era de 3.321 de persoane.

Afluxul se repercutează asupra frontierei austriece pe unde tranzitează aproape toţi aceşti imigranţi în drum spre Germania: 8.000 de imigranţi au trecut joi pe la postul de frontieră de la Nickelsdorf şi peste 3.600 au fost înregistraţi între miezul nopţii şi ora locală 06.00 vineri, a anunţat poliţia austriacă.

(S.A.)

----------

Danemarca a anunţat astăzi că va refuza să ia parte la sistemul de repartizare centralizată a refugiaţilor între ţările Uniunii Europene, propus de Comisia Europeană, relatează AFP şi Reuters.

"Nu vom face parte din sistemul de repartizare a 160.000 refugiaţi", a declarat agenţiei de presă daneze Ritzau ministrul integrării, Inger Stojberg, întrebat despre această propunere a Germaniei pe care Comisia Europeană vrea să o pună în aplicare extrem de rapid.

La fel ca Marea Britanie şi Irlanda, Danemarca dispune de opţiunea de neparticipare la politica de azil a Uniunii Europene.

"Cred că trebuie văzut că există deja o repartizare informală a solicitanţilor de azil în Europa", iar "noi ne situăm deja extrem de sus" în clasamentul ţărilor de primire, a spus ministrul.

Danemarca a primit aproape 15.000 de solicitanţi de azil în 2014. Raportat la populaţia sa, ea a fost anul trecut a cincea ţară din UE după numărul de solicitanţi de azil găzduiţi, în faţa Germaniei, potrivit Eurostat. Copenhaga se aşteaptă să primească alţi circa 20.000 în acest an.

Danemarca este condusă din iunie de un guvern liberal care s-a angajat să înăsprească legislaţia privind imigraţia pentru a obţine sprijinul Partidului Popular Danez, formaţiune anti-imigraţie situată pe poziţia a doua la alegerile legislative.

Reacţia Danemarcei la valul de imigranţi a fost haotică. Copenhaga a încercat să-i înregistreze pe refugiaţi în conformitate cu regulile UE şi a închis temporar căi de transport dinspre Germania, însă ulterior le-a permis imigranţilor să călătorească liber, devenind tot mai evident că poliţia nu îi va putea opri.