English
Instituirea unui monopol privind activitatea pieţelor centralizate, respectiv menţinerea unei singure pieţe centralizate pentru tranzacţionarea gazelor naturale, este nejustificată, declară Daniel Apostol, secretarul general al Asociaţiei Române a Companiilor de Explorare şi Producţie Petrolieră (ROPEPCA), referindu-se la faptul că Parlamentul intenţionează să instituie un monopol de stat pe tranzacţionarea gazelor naturale, la fel cu cel existent pe piaţa energiei electrice, prin aprobarea OUG 64/2016 privind liberalizarea pieţei gazelor, care completează Legea energiei 123/2012.
În prezent, au licenţe pentru astfel de tranzacţii Bursa Română de Mărfuri (BRM), care este societate privată, şi OPCOM, filială a Transelectrica, unde statul are un pachet de 58,68%.
Daniel Apostol a atras atenţia ieri, în cadrul unei dezbateri organizate de grupul USR din Senat, că instituirea monopolului nu este o cerinţă impusă de legislaţia europeană.
Domnul Apostol a afirmat: "Existenţa mai multor pieţe centralizate este în beneficiul sectorului, întrucât creează concurenţă, crescând atractivitatea participării voluntare a actorilor din piaţă la pieţele centralizate. Propunerea de tranzacţionare a întregii cantităţi de gaze naturale pe pieţele centralizate interzice posibilitatea producătorilor de gaze naturale de a încheia contracte bilaterale negociate direct cu furnizorii şi traderii de gaze sau cu clienţii finali. Restricţia totală de a încheia contracte bilaterale pe piaţa de gaze naturale nu există în alt stat membru al UE. Obligaţiile de tranzacţionare centralizată a anumitor cantităţi din piaţă, în procente de 30%-40%, sunt caracteristice doar ţărilor cu un grad foarte ridicat de dependenţă de o singură sursă externă de import. În situaţia României, consumul este acoperit aproape în proporţie de 100% din producţia internă. Implementarea obligaţiei de a tranzacţiona întregul volum din gazul natural produs intern pe piaţa centralizată ar afecta investiţiile în sectorul upstream şi ar duce la blocarea proiectelor de explorare şi producţie de gaze naturale precum cele din Marea Neagră".
Daniel Apostol a adăugat că, potrivit practicii internaţionale, deciziile de investiţii pentru astfel de proiecte caracterizate de angajamente financiare substanţiale depind de existenţa unor contracte bilaterale multianuale, semnate înainte de începerea producţiei şi de luarea deciziei finale de investiţie.
"Având în vedere declinul natural al producţiei de gaze din România, dezvoltarea de noi proiecte este un imperativ economic şi de securitate energetică", a spus daniel Apostol, subliniind: "Experienţa pieţei de energie electrică, unde această obligaţie există încă din 2012, arată că nu au existat investiţii în capacităţi de producţie cu excepţia celor susţinute prin ajutor de stat, posibilitate ce nu există pentru producţia şi dezvoltarea resurselor de gaze. O astfel de obligaţie ar limita accesul direct al clienţilor finali la sursele interne, ei neavând posibilitatea unor soluţii personalizate raportate la nevoile lor de flexibilitate, aşa cum acestea există în contractele bilaterale".
În plus, Daniel Apostol este de părere că impunerea unei obligaţii de transparenţă a tranzacţiilor generează un tratament discriminatoriu pentru producători în raport cu alţi participanţi la piaţă, de exemplu cu furnizorii, care au dreptul să încheie tranzacţii bilaterale cu clienţii finali, eliminând dreptul producătorilor de a-şi vinde producţia prin tranzacţii intracomunitare sau export.
"Obligaţia impusă în sarcina producătorilor de a tranzacţiona întregul volum, 100% din producţia internă, pe piaţa centralizată reprezintă o interdicţie în calea exporturilor şi o barieră a liberei circulaţii a mărfurilor în spaţiul comunitar", a declarat Daniel Apostol, avertizând: "Noi vedem aici un risc major ca România să fie vizată de un nou infringement din partea Comisiei Europene".
• Septimiu Stoica, BRM: "Motorul dezvoltării este concurenţa"
Septimiu Stoica, preşedintele BRM, şi-a exprimat la rândul său, la evenimentul de ieri, dezaprobarea faţă de intenţia creării unui monopol de stat pe tranzacţionarea gazelor naturale.
Domnia sa a declarat: "Noi suntem (n.r. BRM), în primul rând, o piaţă. În sine, am avea interes ca bursa, ca operator autorizat, să fie tranzacţionată toată cantitatea de gaze pe piaţă, inclusiv pe piaţa noastră, dar poziţia noastră nu este «pentru», astfel că susţinem ca, dimpotrivă, să nu existe această reglementare, această măsură de forţă. Înţelegând foarte bine care este contextul economic, necesitatea operatorilor de pe piaţă, credem că anumite tipuri de contracte, pentru aplicaţii specifice, trebuie să fie realizate în baza unor negocieri, indiferent de dezideratul standardizării contractului, să se accepte particularizările impuse de situaţie. Aceasta este economia reală, viaţa reală, nu vrem să transformăm piaţa de gaze sau oricare piaţă într-un simplu exerciţiu şi experiment intelectual".
Potrivit domnului Stoica, BRM este operatorul relevant, unde se derulează mai bine de 99,9% din tranzacţiile cu gaze, şi numai diferenţa la celălalt operator, OPCOM.
"Toţi operatorii din piaţă tranzacţionează la BRM. Şi, chiar în această situaţie, care ar putea să presupună un avantaj economic pentru noi, nu suntem pentru această soluţie", a subliniat Septimiu Stoica, menţionând: "Venim dintr-un mediu privat, ştim ce înseamnă concurenţa, vrem să atragem participanţii pe piaţa noastră prin plus valoarea pe care o oferim. Motorul dezvoltării este concurenţa".
La rândul său, preşedintele - director general al BRM, Gabriel Purice, a declarat că piaţa pe care o conduce "nu îmbrăţişează obligativitatea de tranzacţionare a 100% pe bursa de mărfuri". Domnia sa a afirmat: "Nu are nicio logică, niciun sens. Pentru procente limitate, suntem de acord cu această soluţie, dar pentru 100%, nu suntem de acord. Noi încercăm să atragem pe piaţa noastră clienţii prin instrumentele şi avantajele pe care le oferim, în niciun caz prin obligativitate impusă prin lege".
Domnul Purice a mai spus că nu i se pare normal ca statul să impună un monopol, pe care să îl dea unei societăţi de stat (OPCOM), pe care s-o privatizeze ulterior. "Cred că aici încălcăm orice principiu al oricărei economii de piaţă. Este aberant să impui acest lucru. Nu cred că se întâmplă undeva un astfel de lucru şi este de neacceptat", a atras atenţia domnul Purice.
• Havrileţ, ANRE: "OPCOM ar putea să joace un rol mai important în regiune"
Niculae Havrileţ, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a adus în atenţie elementele care ar fi favorabile, respectiv pe cele negative cu privire la crearea "monopolului" pe piaţa tranzacţiilor cu gaze, respectiv a privatizării OPCOM.
Domnia sa a spus: "Operatorul unic existent pe piaţa energiei electrice (OPCOM) ar vrea să aibă acelaşi portofoliu cu gaze naturale, ceea ce s-ar traduce în creşterea importanţei sale, a valorii sale. OPCOM ar putea fi vizat de o privatizare, ar putea să joace un rol mai important în regiune, pentru statele învecinate. Cred că în scurt timp vom avea contracte de import-export cu Bulgaria şi Serbia, care să fie gestionate de acest operator. Acesta ar fi primul interes care ar justifica solicitarea de a fi luat în seamă modificarea legislativă.
Un alt element favorabil ar fi faptul că cel puţin producătorul de stat ar fi obligat să încheie transparent toate contractele, iar suspiciunea că ar proteja anumite interese, în special consumatorii de energie termică, în scop politic, ar dispărea dacă toate contractele acestui producător ar fi pe bursă. În plus, s-ar transparentiza contractele marilor jucători pe piaţa de aprovizionare".
Domnul Havrileţ consideră că împotriva ideii de creare a monopolului menţionat stă, în primul rând, contractul de concesiune, care, în momentul încheierii, nu transmite obligaţii post-contractare. "Odată plătită redevenţa pentru gazele naturale, gazele devin proprietatea producătorului, iar proprietatea este apărată de Constituţie. Acesta poate dispune dacă vrea să vândă pe piaţa românească sau străină, dacă vrea să transforme producţia în gaz lichefiat, să-l transporte sub această formă, dacă vrea să utilizeze gazele într-o companie de îngrăşăminte chimice. Este dreptul lui. Orice măsură care i-ar impune obligaţii privind proprietatea nu poate fi decât retroactivă, adică ar fi neconstituţională", a precizat şeful ANRE, adăugând: "Pe piaţa electricităţii, capacităţile de producţie sunt ale investitorilor, nu au concesiune de la statul român, nu au nicio obligaţie. Există şi situaţia specifică în care producătorii de energie electrică fie că sunt de stat, fie că sunt privaţi, sunt susţinuţi prin măsura certificatelor verzi. Există astfel justificarea de a se pune întreaga cantitate de energie produsă pe bursă, pentru a transparentiza şi a se putea calcula cu eficienţă nivelul ajutorului pe care îl solicită, lucru care nu este specific industriei gazelor".
În plus, spune domnul Havrileţ, dacă Parlamentul va decide în favoarea unui singur operator pentru tranzacţiile cu gaze, "ar fi vorba de retroactivitate", pentru că ar trebui retrase licenţele existente. "Dacă nu se retrag licenţele prin lege, autoritatea de reglementare va trebui să le retragă, ori noi nu avem acest drept din punct de vedere constituţional", a precizat domnul Havrileţ.
Menţionăm că, recent, reprezentanţii BRM au transmis Comisiei de Industrii din Camera Deputaţilor o adresă, cerându-le parlamentarilor să renunţe la completarea legii nr. 123/2012 cu introducerea licenţei unice de operator de piaţă centralizată de gaze naturale, "care riscă să instituie un monopol absolut pe ambele pieţe energetice din România (energie electrică şi gaze naturale), pieţe care în mod normal trebuie guvernate independent fără influenţe din interior sau administrări comune".
Euro
Dolar SUA
Franc elveţian
Liră sterlină
Gram de aur
