DANIEL VASILIU-MACOVEI, SECRETAR GENERAL FNGAL: "Avem nevoie de miliarde de euro, ca să reducem discrepanţele faţă de UE"

Grupurile de Acţiune Locală (GAL) au constituit, încă de la înfiinţarea lor, adevărate motoare de dezvoltare a zonei rurale. Asocierea intereselor unităţilor administrativ-teritoriale din zonele învecinate pentru realizarea unor proiecte menite a aduce plus-valoare în localităţile respective a înles-nit accesarea fondurilor europene pentru comunele mici, cu bugete la limita subzistenţei, care în lipsa banilor de la Bruxelles nu ar fi reuşit să îmbunătăţească o parte din infrastructura locală şi nici să ajute la crearea condiţiilor pentru iniţierea şi dezvoltarea unui mediu de afaceri local.

Din păcate, în prima fază a înfiinţării lor, după intrarea ţării noastre în Uniunea Europeană, GAL-urile din România nu au fost pregătite să ofere proiecte prin care să absoarbă de la Bruxelles toate fondurile alocate pe programul LEADER în cadrul financiar multianual 2007-2014. Cu toate acestea, la finalul primului cadru financiar accesat de GAL-urile din România, proiectele derulate de ele au acoperit 63% din teritoriul ţării, iar execuţia bugetară a fost de 92%.

Daniel Vasiliu-Macovei, secretar general al Federaţiei Naţionale a Grupurilor de Acţiune Locală (FNGAL), susţine că o parte dintre proiectele de cooperare din perioada 2007-2014 au mers mai prost şi din cauza ghidurilor de finanţare. Domnia sa ne-a dat exemplu faptul că în unele ghiduri este prevăzută printre condiţiile de punctaj existenţa unei gări în localitate. Secretarul general al FNGAL a spus că această condiţie este aberantă, atât timp cât există comune cu gări prin care nici nu mai trece trenul, deoarece atât CFR Marfă, cât şi CFR Călători au suspendat traficul pe anumite direcţii.

Alocarea pe primul cadru financiar pentru GAL-urile din ţara noastră a fost de peste 440 milioane euro, iar de banii respectivi au beneficiat 162 de grupuri de acţiune locală.

• GAL-urile urbane, pregătite pentru finanţarea europeană

În actualul cadru financiar multianual 2014 - 2020, rolul GAL-urilor a crescut în contextul Dezvoltării Locale sub Responsabilitatea Comunităţii (DLRC), deoarece targhetarea finanţării a fost făcută în conformitate cu nevoile comunităţilor locale. În acest moment 93% din teritoriul ţării este eligibil pentru programul LEADER prin intermediul GAL-urilor, ţinta de 100% fixată de oficialii din cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale cu omologii lor din cadrul Comisiei de la Bruxelles, fiind foarte uşor de atins.

Daniel Vasiliu-Macovei, secretar general FNGAL, a precizat: "Nu ştiu o altă entitate în afară de GAL care să ducă fondurile europene atât de bine în teritoriu. Cu toate acestea mai sunt câteva pete albe pe harta ţării noastre, pentru că au fost şi restricţii geografice la anumite proiecte. Nord-Estul ţării este o zonă slab finanţată, care a rămas mult în urmă. Noi propunem ca banii alocaţi programului LEADER să se împartă în mod egal, pe fiecare măsură, pe centrele regionale şi să se acorde termene clare pentru depunerea proiectelor, de exemplu un an. Dacă după un an de la împărţirea echitabilă a acestor fonduri pe regiunile de dezvoltare, sunt zone care nu au depus proiecte pentru alocarea de fonduri pe respectivele, atunci ele să piardă sumele respective, care să fie redistribuite către celelalte zone din ţară care au fost mai interesate în întocmirea proiectelor, iar pentru următorul program LEADER cei care nu au accesat banii alocaţi pe măsura respectivă să nu mai poată să depună proiecte pe acea măsură, ci să întocmească proiecte pentru o altă măsură din programul LEADER".

Prin actualul program LEADER sunt finanţate acţiuni pentru dezvoltarea comunelor, oraşelor şi municipiilor,cu maximum 20.000 de locuitori, cu condiţia ca de proiectul întocmit de GAL-ul respectiv să beneficieze maximum 100.000 de persoane. Noutatea pe acest program este faptul că fondurile europene pot fi accesate şi de GAL-urile urbane, chiar de localităţile cu un număr foarte ridicat de locuitori.

Carmen Boteanu, director general adjunct în cadrul Autorităţii de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) a susţinut că şi Bucureşti poate accesa fonduri pentru anumite zone care au nevoie de dezvoltare. Domnia sa a spus: "GAL-urile urbane abia s-au constituit şi se află la primul exerciţiu de finanţare pe LEADER. Programul Operaţional Regional (nr. POR) sunt eligibile şi proiectele depuse de oraşele mari, pentru anumite cartiere, care, în variantă extinsă cu zonele aflate în imediata lor vecinătate, pot constitui obiectivul unui GAL. Un astfel de GAL, pe POR, poate fi constituit în Bucureşti, pentru a rezolva problemele de dezvoltare ale cartierului Ferentari".

Pe lângă această noutate, programul LEADER oferă şi o componentă de cooperare. Astfel, GAL-urile rurale pot coopera între ele, cu FLAG-urile, cu GAL-urile urbane sau cu structuri similare din ţările vecine pentru realizarea diferitor proiecte, în limita maximă de 400.000 de euro pentru un proiect pe o astfel de cooperare. Din păcate, doecamdată, Uniunea Europeană nu acordă finanţare pentru cooperarea dintre GAL-urile urbane.

• Centre sociale în şcoli şi grădiniţe din zone depopulate de tineri, din zone fără copii

Pe actualul exerciţiu financiar au fost depuse până acum peste 5000 de proiecte, dintre care peste 3600 au fost deja contractate, iar prin intermediul lor vor fi create peste 4000 de locuri de muncă.

Daniel Vasiliu-Macovei, secretar general FNGAL afirmă: "Prin proiectele depuse, facem strategii care să aducă plus-valoare şi să rezolve lucruri pe care programele naţionale nu pot să le rezolve. Rolul GAL-ului nu este pus în valoare aşa cum ar trebui. Noi preluăm problemele din teritoriu şi le aducem pe masa MADR. Am avut cereri de la primari pentru proiecte de infrastructură, dar am reuşit să îi conving că, pe LEADER, nu avem milioanele de euro care le sunt necesare pentru un astfel de proiect, ci suma maximă este de 200.000 euro pentru fiecare proiect pe care îl derulăm. Am constatat în teritoriu că, din cauza lipsei infrastructurii, foarte multe sate s-au depopulat rapid, iar şcolile şi grădiniţele construite sau modernizate pe fonduri europene sunt închise deoarece nu mai sunt copii în localităţile respective. Am propus primarilor să mutăm obiectivele şi să le transformăm din şcoli şi grădiniţe fără copii în centre sociale. Pentru aces-te centre sociale se pot lua de la Uniunea Europeană foarte mulţi bani. De exemplu, dacă ai un astfel de centru funcţional, oficialii de la Bruxelles îţi oferă un milion de euro pentru mentenanţa acestui obiectiv".

Cu toate acestea, secretarul general al FNGAL este nemulţumit în continuare de cota procentuală acordată GAL-urilor pentru proiectele derulate, cotă dată din finanţarea pe PNDR. Deşi la Bruxelles, s-a stabilit că se acordă minimum 5% din finanţarea pe PNDR, oficialii Comisiei Europene acceptă greu o finanţare procentuală mai mare, iar pentru a obţine o astfel de finanţare a fost necesar ca majorarea procentuală să fie justificată, unul dintre indicatorii acceptaţi de UE fiind şi teritoriul acoperit prin proiectele respective. Daniel Vasiliu-Macovei susţine că, astfel, a obţinut o finanţare de peste 7,5% din PNDR, în loc de 5%, dar că doreşte ca această finanţare să treacă de 10% sau să ajungă la 15%.

Daniel Vasiliu-Macovei, ne-a spus: "E-atâta colb şi sărăcie în ţară, încât ne trebuie miliarde de euro ca să reducem discrepanţele dintre noi şi Uniunea Europeană, precum şi diferenţele dintre zonele interne sau regiunile din interiorul României. De aceea, grupul de acţiune locală (n.r.-GAL) trebuie să devină un vehicul care să poată acumula cât mai multe fonduri, pentru a le distribui în teritoriu. Ideile sunt multe şi necesităţile sunt la fel de multe".

În acest moment, în ţara noastră funcţionează 239 de GAL-uri care au în total peste 1000 de specialişti, ceea ce cumulat cu alocarea financiară ne situează pe locul 5 în Uniunea Europeană în acest domeniu al dezvoltării rurale.