În România se risipeşte foarte multă energie în continuare, iar în noile condiţii de piaţă nu ne permitem această risipă, a afirmat, ieri, Daniela Daraban, directorul executiv al Asociaţiei Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), în cadrul unei conferinţe pe teme energetice organizată de publicaţia dcnews.ro. Potrivit reprezentantului ACUE, "atunci când deschidem geamul şi avem caloriferele pornite, ies pe geam banii de la buget".
Daraban a declarat: "Acest pachet de măsuri adoptat, cu intrare în vigoare de la 1 aprilie, este un pachet strict cu măsuri de protecţie. Aceste măsuri de protecţie pentru consumatorul final clar au nevoie de alte măsuri complementare. Este nevoie de investiţii în zona de producţie, este nevoie de acţiune clară în zona de eficienţă energetică. În România se risipeşte foarte multă energie în continuare, iar în noile condiţii de piaţă chiar nu cred că ne permitem. Mai mult, să ne înţelegem: atunci când deschidem geamul şi avem caloriferele pornite, ies pe geam banii de la buget, adică banii noştri. Trebuie să devenim un pic mai responsabili şi nu este vorba despre a ne reduce confortul, ci de a fi un pic mai responsabili în modul în care consumăm energia. Şi, poate - o chestiune care, într-adevăr, printr-o compensaţie destul de generoasă, care s-a acordat în ultimele cinci luni şi se are în vedere şi în perioada următoare prin plafoanele de preţuri stabilite, poate că, la nivelul de consum, şi modul responsabil de consum, şi măsurile de eficienţă energetică, fără o acţiune concretă din partea statului, planuri foarte corecte şi acţiuni de audit, în special audit energetic pentru instituţiile publice, clădirile publice - vă spun sincer că atunci când toată lumea se bucură de un ajutor nu va fi interesat să găsească nişte soluţii - atunci aceste acţiuni trebuie să vină clar din partea statului, în următoarea perioadă. Plus alte măsuri, de legislaţie off shore care trebuie să pună în funcţiune nişte capacităţi care întârzie de câţiva ani buni".
Daniela Dărăban a mai atras atenţia asupra dezechilibrului dintre forţa statului şi furnizorii de energie.
"În zona de furnizare şi distribuţie, noi ne menţinem opinia că, atunci când alegi să intervii în zona de protecţie socială prin intermediul unor operatori - această schemă este aplicată prin intermediul furnizorilor care prefinanţează această schemă, urmând că ulterior să îşi recupereze banii printr-o procedură de decontare de la stat - trebuie cumva ca aceşti furnizor să devină parteneri cu tine în aplicarea acestor măsuri. Eu sunt de acord că trebuie o instituţie să se sigure că nu există costuri nejustificate care se duc în zona de decontare, dar în acelaşi timp, dacă ne uităm la regimul de sancţiuni, foarte multe de acolo sunt asociate cu cu amenzi din cifra de afaceri - care vă spun sincer nu fac decât să scoată de pe lista un furnizor, pentru că nimeni nu îşi va permite să plătească acea amendă şi să şi trăiască ulterior - sunt total nebalansate. Acolo nu există niciun echilibru între ceea ce trebuie, poate şi ţine de furnizor şi ceea ce se amendează. În acelaşi timp, trebuie să existe un echilibru între forţa statului şi putinţa celui care este chemat să implementeze o serie de măsuri. Noi aplicăm prevederile legale, dar modificările trebuie să ţină cont de toate problemele identificate şi în aceste cinci luni de zile. Avem, de exemplu, în continuare un articol care spune că, prin hotărâre de guvern, se poate modifica valoarea cuantumului, a plafonului. Credeţi-mă, dacă se face în 24 de ore implementarea în sistemele informatice, va crea o problemă. Eu am înţeles că multă lumea doreşte să simplifice această problemă legată de adaptarea sistemelor informatice la nivelul furnizorilor, dar nu este o problemă pe care putem să o ignorăm. Atunci vom avea tot felul de situaţii, cum am experimentat şi astă toamnă, când sistemele informatice ale furnizorilor nu au putut fi ajustate în timp atât de scurt. Sunt tot felul de vulnerabilităţi care sunt asociate cu amenzi din cifra de afaceri, dar care vin din faptul că multe nu ţin de furnizori", a mai spus Daniela Dărăban.
1. fără titlu
(mesaj trimis de anonim în data de 30.03.2022, 01:49)
e nebună rău doamna...si-a ratat cariera din epoca Ceausescu
1.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 1)
(mesaj trimis de anonim în data de 30.03.2022, 10:09)
La Oradea nw batea geamurile in cuie efectiv la dormitor de zeci de persoane. Ca sa fure cadrele pacura . Hai liberare!
2. hashtag nu mai rezist
(mesaj trimis de Nicu Baros în data de 30.03.2022, 12:56)
Nu mai deschideti geamurile ca intra caldura, si apoi profit cucu....
N-am inteles cum aerisesti camera.....
2.1. fără titlu (răspuns la opinia nr. 2)
(mesaj trimis de anonim în data de 30.03.2022, 21:53)
Aerisirea dureaza 5-10 minute.
Cu centrala proprie, apartament 75mp, termostat setat pe 21 grade seara, 19 grade noaptea si in timpul zilei, cind nu era nimeni acasa, nu am consumat mai mult de 150mc/luna gaz metan in decembrie si ianuarie. (O iarna usoara, e drept.) Si nici n-a bolit nimeni in familie.
In 15 ianurie 2021, furnizorul mi-a schimbat contorul. In 15 ianuarie 2022 indica ~550 mc. Consumul pe un de zile. (Inca o data, ierni usoare si 2021, si 2022.) Acum indica ~665 mc.
Sa nu mai comparam cu ce era pe vremea lui "mai puneti o haina in plus". 21-22 grade e o temeratura comfortabila. 25 e prea mult. Inclusiv pentru bugetul familiei. Dar fiecare cit il tine punga.
(Din ce-am remarcat, pe la colegi si cunoscuti, "frigurosii" au tendinta sa faca mai usor bolile de sezon: guturai, gripa, viroze respiratorii.)