Datoria în marjă - driverul principal al bulei din pieţele americane

Începând cu luna martie 2020, datoria în marjă din pieţele americane, sumele împrumutate de investitorii de pe Wall Street de la brokeri pentru a specula pe pieţele financiare, a început un trend ascendent de 15 luni care a dus în iunie la atingerea unui un vârf de 882,1 miliarde de dolari, cu mult peste orice alt vârf din ciclurile anterioare şi un nivel periculos în eventualitatea unei declin de doar 10% al cotaţiilor indicilor principali americani.

Nivelul datoriilor în marjă din iunie 2021 a fost mai mare cu 84% faţă de minimul din martie 2020, iar luna iulie a adus o contracţie a datoriei în marjă din pieţele americane, conform datelor Autorităţii de Reglementare a Industriei Financiare din Statele Unite (FINRA), la 844,32 miliarde de dolari.

Aşteptarea analiştilor este ca datoria în marjă să-şi fi continuat scăderea în luna august şi în mod special în luna septembrie, având în vedere lipsa prezenţei la cumpărare a investitorilor în septembrie în piaţa bursieră americană. În luna august, cotaţiile indicilor americani au continuat să atingă noi maxime istorice în ciuda redirecţionării lichidităţilor către economia reală.

O datorie în marjă ce a atins un vârf a adus ulterior, din punct de vedere istoric, randamente negative la nivel de indici pentru investitori, iar vârfurile datoriei în marjă au fost atinse istoric înainte cu câteva luni de atingerea unui top de către indicele de referinţă din piaţa bursieră americană S&P 500.

Totodată, aşa-numitele "free credit balances" din conturile de tranzacţionare în marjă ale investitorilor americani - care arată nivelul sumelor rămase neinvestite în conturile de marjă din SUA ce pot fi retrase la cerere - au scăzut şi ele în luna iulie.

Impulsul de creştere al datoriei în marjă a dat încă din iunie semne de încetinire, în condiţiile în care creşterea anuală a atins un vârf de 72% în luna martie înainte de a decelera la 51% în iunie. Nivelul datoriei în marjă indică per total gradul de participare la piaţă cu efect de levier (leverage), iar atingerea unui vârf de către acest indicator poate semnala încheierea ciclului de credit pe pieţe şi începerea unui proces de deleveraging pe pieţele americane. 

Scăderea datoriei în marjă arată că brokerii primari din piaţa americană, cei care împrumută capitalul, respectiv marile bănci de investiţii, şi investitorii şi-au temperat apetitul pentru "leverage" (efect de levier) în condiţiile atingerii unor evaluări considerate aberante şi justificate doar de nivelul scăzut al dobânzilor. 

Explicaţia pentru nivelul ridicat al datoriei în marjă este în primul rând nivelul minim istoric al dobânzilor din Statele Unite. În plan secundar, ca urmare a randamentelor scăzute oferite de obligaţiuni, la nivelul pieţelor se manifestă aşa-numitul efect TINA (There Is No Alternative - eng.), adică căutarea de randamente superioare în piaţa bursieră.

Jerome Powell, preşedintele Federal Reserve (Fed), a admis în aprilie, oarecum surprinzător, că există semne cu privire la o bulă în pieţele financiare şi că politica monetară ultra-relaxată a Fed a contribuit într-o anumită privinţă la evoluţiile speculative din pieţele financiare. Powell a negat totuşi că leverage-ul din pieţele americane reprezintă o problemă.