De ce laudă The Economist tot mai des economia Rusiei?

Publicaţia britanică The Economist a fost în avangarda analizelor care prognozau colapsul iminent al economiei Rusiei sub povara sancţiunilor fără precedent impuse de puterile occidentale şi aliaţii lor.

Factorii determinanţi ai succesului sancţiunilor au fost consideraţi, în diferite perioade, blocarea rezervelor valutare, a accesului la sistemele financiare internaţionale sau a accesului la pieţele americane şi europene.

Analiştii care au susţinut, şi încă mai susţin, că eficienţa sancţiunilor este doar o chestiune de timp au uitat să ia în considerare resursele reale de care dispune Rusia, care îi permite autosuficienţa din punct de vedere energetic şi un grad foarte ridicat al autosuficienţei alimentare. Mai mult, baza industrială extinsă permite autorităţilor de la Moscova să crească producţia de armament şi muniţie.

Sancţiunile impuse de Occident, toate cele 13 runde, ar fi funcţionat, probabil, dacă economia Rusiei avea un grad ridicat de financializare, însă o astfel de situaţie nu i-ar fi permis, oricum, să asigure producţia de muniţie şi armament pentru operaţiunea din Ucraina.

În vara anului trecut, The Economist scria că "Economia Rusiei rezistă mai bine decât aproape toate aşteptările", deoarece "tehnologia avansată îi permite Rusiei să ducă un război cu buget redus în Ucraina", iar în decembrie 2023, revista britanică sublinia că "Putin pare să câştige războiul din Ucraina".

Acum, cu doar câtva zile înainte alegerilor prezidenţiale din Rusia, The Economist scrie că "economia îi sfidează din nou pe profeţii dezastrului", în condiţiile în care "Vladimir Putin pare să aibă inflaţia sub control".

Au trecut doi ani de când au fost publicate prognoze referitoare la colapsul financiar iminent al Rusiei, însă acesta nu a avut loc niciodată. Pe de altă parte, economia a intrat în recesiune, dar severitatea acesteia a fost departe de estimările organizaţiilor internaţionale, iar redresarea a fost rapidă.

Cel mai recent motiv de îngrijorare al Kremlinului a fost inflaţia, însă creşterea preţurilor s-a atenuat semnificativ, iar cele mai recente prognoze susţin că va ajunge la circa 4% până la sfârşitul anului.

The Economist arată că Ministerul de Finanţe şi Banca Naţională a Rusiei încearcă fiecare să-şi asume cel mai mare rol în temperarea inflaţiei.

Ministerul de Finanţe susţine că măsurile de control pentru încasările valutare au contribuit la stabilizarea şi întărirea rublei, cu efect asupra scăderii preţurilor importurilor, în timp ce banca centrală a menţinut o politică monetară restrictivă.

Evoluţia economiei Rusiei în urma sancţiunilor reprezintă o dovadă în plus că autorităţile occidentale nu au învăţat nimic din istorie.

Reputatul istoric militar britanic Correlli Barnett sublinia în cartea sa "The Collapse of British Power", apărută cu mai bine de 50 de ani în urmă, că "susţinătorii sancţiunilor uită adesea că aplicarea lor împotriva unei alte ţări reprezintă şi aplicare lor automată împotriva propriei ţări".

Afirmaţia apare pe fondul relatării dezbaterilor din Marea Britanie şi din cadrul Ligii Naţiunilor referitoare la posibila aplicare a sancţiunilor împotriva Italiei, ca urmare a invaziei Etiopiei din 1935.

Recent, profesorul James K. Galbraith, de la Universitatea Texas din Austin, a oferit o explicaţie care include aceleaşi aspecte principale pentru eşecul sancţiunilor.

"Aceasta este o situaţie în care sancţiunile au fost impuse de un sector important al economiei mondiale, care şi-a tăiat accesul la resursele de care are nevoie, lucru valabil în special pentru Europa de Vest, în schimbul blocării accesului Rusiei la diverse lucruri de care Rusia nu are cu adevărat nevoie", a declarat profesorul american.

În plus, băncile din Rusia au oferit credite firmelor locale pentru a cumpăra bunurile de capital aduse de companiile occidentale care au fost obligate să se retragă de propriile guverne, iar achiziţiile s-au făcut la preţuri foarte convenabile pentru ruşi.

Concluzia profesorului Galbraith este că "din anumite puncte de vedere, sancţiunile au fost un cadou pentru economia Rusiei".

The Economist nu face astfel de afirmaţii, însă modul în care prezintă cea mai mare economie a Europei, în termeni PPP (Paritatea puterii de cumpărare), reprezintă o recunoaştere implicită a eşecului sancţiunilor.

Revista britanică arată că Rusia se îndreaptă către o "aterizare lină" a economiei, în condiţiile în care performanţa acesteia este acum "în conformitate cu tendinţa de dinaintea invaziei" şi "există puţine dovezi de suferinţă la nivelul companiilor".

De asemenea, rata insolvenţelor a ajuns la un minim al ultimilor 8 ani, iar Bursa de la Moscova estimează că vor fi înregistrate peste 20 de oferte publice iniţiale în acest an, faţă de 9 în 2023.

The Economist consideră că prognozele economice pentru acest an, care arată un avans al PIB-ului real de 1,7%, sunt "prea pesimiste".

Unul dintre principalele motive îl reprezintă "crearea lanţurilor de aprovizionare durabile că ţările prietenoase", în condiţiile în care "peste jumătate din importurile de bunuri provin din China, de două ori mai mult decât înainte de invazie".

Totodată, consolidarea relaţiilor comerciale a permis exportatorilor ruşi să fie mai "îndrăzneţi" cu majorarea preţurilor, ceea ce a permis creşterea veniturilor şi profiturilor.

Cu toate acestea, autorităţile de la Moscova au şi motive de îngrijorare, cum ar fi deprecierea rublei pe fondul scăderii preţului petrolului sau din cauza altor sancţiuni. Un alt motiv major de îngrijorare îl reprezintă "pierderea interesului Chinei de a-l sprijini pe Putin".

Este realistă o astfel de ipoteză, mai ales în condiţiile în care autorităţile americane forţează o confruntare deschisă cu China, în care să implice şi alianţa "defensivă" NATO?

Incertitudinile se vor clarifica destul de curând. Până atunci, economia Rusiei este din nou pe drumul cel bun, după cum scrie The Economist.