DECEMBRIE FINANCIAR Fără Schengen, dar cu buget adoptat înainte de Crăciun

Nici finalul anului trecut şi nici Moş Crăciun nu au adus pentru ţara noastră mult aşteptata in­trare în spaţiul Schengen, deoarece "Grinch-ul austriac" s-a opus vehement primirii României şi Bulgariei în spaţiul european de liberă circulaţie a mărfurilor şi persoanelor, motivând că statele respective ar face parte dintr-o aşa numită rută balcanică a migranţilor.

Pe plan intern, Guvernul a continuat bâjbâielile în privinţa plafonării preţurilor din energie pentru consumatorii casnici, prin introducerea şi apoi eliminarea obligativităţii depunerii declaraţiei pe proprie răspundere pentru anumite categorii de persoane. Ca şi cum această situaţie nu ar fi fost de ajuns, transpunerea directivei europene în domeniul energiei s-a făcut integral, inclusiv cu prevederea privind posibilitatea introducerii la un moment dat a unei taxări a prosumatorilor - aşa numită taxă pe soare - care a iscat vii dezbateri în mediul de afaceri şi în clasa politică pe parcursul lunii trecute.

Singura rază de lumină în domeniul energiei se pare că a venit din est, Azerbaidjanul şi Georgia fiind de acord să construiască împreună cu România şi Ungaria un cablu submarin în Marea Neagră pentru transportarea energiei din surse regenerabile, fiind semnat chiar un document în acest sens între premierii celor patru state, eveniment care a avut loc luna trecută la Bucureşti, în prezenţa Ursulei von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, şi a preşedintelul Klaus Iohannis.

În ceea ce priveşte macroeconomia, deşi Institutul Naţional de Statistică a anunţat că rata inflaţiei a atins 16,8% în primele 11 luni ale anului trecut, Guvernul a reuşit să încropească bugetul de stat pentru anul 2023, care a primit votul pozitiv al plenului Parlamentului în şedinţa din 15 decembrie. Potrivit actului normativ, Produsul Intern Brut (PIB) în preţuri curente este estimat în creştere la 1.552 miliarde de lei, de la 1.396 miliarde de lei în acest an. Deficitul bugetar ESA în anul 2023 este calculat la 4,4% din PIB. Pe bugetul general consolidat, cheltuielile totale sunt prevăzute la 607,924 miliarde de lei în anul 2023, din care cheltuielile bugetare reprezintă 39,17% din PIB, în timp ce cheltuielile destinate investiţiilor însumează aproximativ 112,1 miliarde lei, reprezentând aproximativ 7,22% în PIB.

• Declaraţia pe propria răspundere - iţa încurcată a plafonării preţurilor din energie

Promulgarea de către preşedintele Klaus Iohannis, în 13 decembrie, a legii 357/2022 prin care Parlamentul a aprobat cu amendamente OUG 119/2022 a iscat vii controverse privind implementarea dispoziţiilor referitoare la plafonarea preţurilor din energie pentru consumatorii casnici.

Deşi actul normativ consolidează şi extinde până la 31 martie 2025 măsurile de protecţie a populaţiei şi economiei în faţa creşterii preţurilor din domeniul electricităţii şi gazelor naturale, fiind stabilit un preţ maxim al energiei electrice de 1,3 lei/kWh pentru toţi consumatorii, indiferent de nivelul de consum, el introduce o declaraţie pe propria răspundere pentru mai multe tipuri de persoane privind locul de consum ales, declaraţie ce ar fi trebuit depusă la furnizori până la finalul anului trecut. Din cauza imposibilităţii implementării în timp scurt a acestei dispoziţii, aceasta a fost criticată atât de furnizori, cât şi de societatea civilă şi chiar de către unii dintre politicienii care au votat acest act normativ în Parlament.

Confruntat cu scandalul iscat de depunerea declaraţiilor pe propria răspundere, Zoltan Nagy-Bege, vicepreşedintele ANRE, a declarat în 15 decembrie că doar patru categorii de consumatori ar putea fi vizate de obligaţia de a depune cererea şi declaraţia pe propria răspundere pentru a beneficia de un preţ plafonat al energiei, respectiv cei care folosesc aparate medicale, familiile cu minimum trei copii, familiile monoparentale cu cel puţin un copil şi consumatorii care au mai mult de un loc de consum.

Deoarece scandalul a continuat, în 20 decembrie Virgil Popescu, ministrul Energiei, a anunţat eliminarea declaraţiei respective, fapt realizat prin aprobarea unei ordonanţe de urgenţă în ultima şedinţă de guvern de anul trecut, din 28 decembrie. Prin noul act normativ, Guvernul a eliminat obligaţia clienţilor casnici care au locuri de consum la domiciliu şi la reşedinţă de a depune declaraţii privind locul de consum la care beneficiază de preţ plafonat. Vor depune declaraţii familiile cu minim trei copii, familiile monoparentale şi cei care folosesc aparate medicale, pentru a beneficia de tariful cel mai mic la energie, respectiv de 0,68 de lei/kWh.

• Taxa pe soare - nou motiv de discordie în energie

Ordonanţa de urgenţă pentru completarea cadrului legal de promovare a utilizării energiei din surse regenerabile, adoptată de Guvern la finalul lunii noiembrie şi publicată în Monitorul Oficial la începutul lunii decembrie a iscat o nouă polemică în rândul clasei politice şi a societăţii. Actul normativ a fost contestat de parlamentarii PSD, de cei de la USR, AUR, dar şi de mediul de afaceri din ţara noastră, care au acuzat faptul că prin noua lege Guvernul introduce o aşa numită taxă pe soare.

Cu toate acestea, reprezentanţii Executivului au afirmat că ordonanţa de urgenţă transpune întocmai prevederile Directivei (UE) 2018/2001 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile.

În ceea ce priveşte introducerea unei taxări a prosumatorilor, reprezentanţii Ministerului Energiei au precizat: "Ca regulă generală prosumatorii nu plătesc nici o taxă, însă Directiva 2018/2001 vorbeşte de introducerea unei taxe pentru prosumatori în anumite condiţii, acestea regăsindu-se la art 21 din ordonanţă".

Ei au menţionat că autorităţile administraţiei publice centrale şi ANRE vor putea aplica taxe şi tarife nediscriminatorii şi proporţionale prosumatorilor de energie din surse regenerabile, în legătură cu energia electrică din surse regenerabile autoprodusă de aceştia care rămâne în spaţiile lor, strict în cazurile stabilite de directiva europeană în materie:

dacă energia electrică din surse regenerabile autoprodusă este sprijinită efectiv prin intermediul unor scheme de sprijin, numai în măsura în care nu sunt subminate viabilitatea economică a proiectului şi efectul de stimulare a unui astfel de sprijin; dacă la data de 1 decembrie 2026 puterea instalată în centralele electrice ale prosumatorilor depăşeşte 8% din puterea totală instalată în capacităţile de producţie de energie electrică la nivel naţional şi dacă se demonstrează, prin intermediul unei analize cost-beneficiu, efectuată de ANRE printr-un proces deschis, transparent şi participativ, că s-a creat o sarcină disproporţionată semnificativă pentru sustenabilitatea financiară pe termen lung a sistemului electric; dacă energia electrică din surse regenerabilă autoprodusă este produsă în instalaţii cu o putere totală instalată de energie electrică de peste 30 kW.

Reprezentanţii Ministerului Energiei au mai spus că actul normativ poate fi modificat în cadrul dezbaterilor ce vor avea loc în Parlament, Legislativul putând elimina posibilitatea introducerii aşa numitei taxe pe soare.

• Acord în domeniul energiei

Un acord în domeniul energiei verzi a fost semnat sâmbătă, 17 decembrie, la Bucureşti, de premierii din România, Georgia, Ungaria, dar şi de preşedintele din Azerbaidjan, în prezenţa preşedintelui Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi a preşedintelui Klaus Iohannis. Acordul oferă cadrul financiar şi tehnic pentru realizarea proiectului cablului submarin de transport de energie electrică din surse regenerabile între România şi Azerbaidjan, via Georgia şi Marea Neagră, şi, ulterior, pentru transportul acestei energii către Ungaria şi restul Europei, prin sistemul european de transport.

Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a precizat că acest cablu va asigura energie Republicii Moldova şi va ajuta şi Ucraina, atât la restabilirea furnizării cu energie, dar şi la refacerea ţării.

• 7,22% - ponderea cheltuielilor pentru investiţii în bugetul de stat pentru 2023

Guvernul a aprobat în 8 decembrie proiectul de lege privind bugetul de stat pe anul 2023, configurat pe o creştere economică de 2,8%. Produsul Intern Brut (PIB) a fost estimat în creştere, la 1.552 miliarde de lei, de la 1.396 miliarde de lei în anul 2022. Deficitul bugetar ESA în anul 2023 este calculat la 4,4% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2026 la 2,9% din PIB, încadrându-se la sfârşitul orizontului de prognoză (anul 2024) în prevederile regulamentelor europene - 2,95% din PIB. Deficitul bugetar cash ar urma să atingă în anul 2024 valoarea de 2,95% din PIB, cu care se încadrează în regulamentele europene. Pe bugetul general consolidat, cheltuielile totale sunt prevăzute la 607,924 miliarde de lei în anul 2023. Cheltuielile bugetare reprezintă 39,17% din PIB, cu tendinţă de scădere în anul 2026. Cea mai mare creştere pe orizontul de referinţă o înregistrează cheltuielile cu asistenţa socială, respectiv 11,7% din PIB în anul 2023, adică 181 miliarde lei. Cheltuielile de personal vor fi în sumă de 127,6 miliarde lei în anul 2023, iar cheltuielile cu bunurile şi serviciile cresc la 74,69 miliarde lei. Cheltuielile destinate investiţiilor însumează aproximativ 112,1 miliarde lei, reprezentând aproximativ 7,22% în PIB. Veniturile bugetare în termeni nominali sunt estimate la 539,6 miliarde lei (34,77% din PIB), în creştere în valoare nominală pe orizontul de referinţă, ajungând în anul 2026 la 655,1 miliarde lei (32,78% din PIB). Cele mai mari ponderi în cadrul veniturilor bugetare în anul 2023 le înregistrează contribuţiile de asigurări sociale (30,1% din total venituri), urmate de TVA (21,1%), sume primite de la UE (13,2% din total venituri) şi accize (7,1%). În ceea ce priveşte câştigul salarial, acesta înregistrează o creştere de 1,7% în 2023.

O noutate în noul buget de stat este bugetarea pe programe pe bază de indicatori de rezultat, la toate nivelurile administraţiei publice centrale şi locale, care să permită transparenţa deplină a cheltuielilor publice, îmbunătăţirea clarităţii şi coerenţei procesului de bugetare, prioritizarea politicilor sectoriale şi asigurarea unei competiţii reale între proiectele propuse spre finanţare şi susţinerea performanţei.

Parlamentul a adoptat în 14 decembrie bugetul de stat pe anul 2023, fără modificări faţă de varianta propusă de Guvern.

• Inflaţia dă bătăi de cap autorităţilor centrale

Institutul Naţional de Statistică a anunţat, în 13 decembrie, că Indicele preţurilor de consum (IPC) a crescut peste aşteptări în luna noiembrie 2022, cu o rată anuală de 16,8%, comparativ cu rata de 15,3% înregistrată în luna octombrie, pe fondul unei creşteri lunare de 1,25%.

Preţurile alimentelor şi-au accelerat creşterea anuală până la 21,5% în noiembrie 2022, de la 20,6% în luna anterioară, iar preţurile serviciilor şi-au accelerat creşterea anuală până la 9,5%, de la 8,3%, în condiţiile unei creşteri lunare de 1,3%.

În urma noii creşteri a preţurilor de consum, puterea de cumpărare a leului din luna noiembrie 2022 a scăzut cu 54,1% sub puterea de cumpărare a monedei naţionale din iunie 2005.

În 14 decembrie, Banca Naţională a României anunţa că datoria externă a crescut cu 2,88 miliarde euro în perioada ianuarie - octombrie 2022, iar balanţa de plăţi a înregistrat un deficit de peste 23 de miliarde de euro, comparativ cu 14 miliarde de euro în perioada ianuarie - octombrie 2021. Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 15,6% în perioada ianuarie - octombrie 2022, comparativ cu 17% în anul 2021.

La finalul anului trecut, BNR a arătat că rezervele valutare se ridică la 46,636 miliarde de euro. Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 decembrie 2022 au fost de 52,305 miliarde de euro, faţă de 51,228 miliarde de euro la 30 noiembrie 2022 şi de 45,831 miliarde de euro la 31 decembrie 2021.

• Execuţie bugetară pozitivă la 11 luni

Execuţia bugetului general consolidat pe cele unsprezece luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 58,70 miliarde lei, ceea ce înseamnă o scădere cu 0,5 puncte procentuale faţă de aceeaşi perioadă a anului 2021, de la 4,7% din PIB la 4,2% din PIB, a anunţat în 27 decembrie Ministerul Finanţelor.

Veniturile bugetului general consolidat au însumat 416 miliarde lei în primele unsprezece luni ale anului 2022, cu 21,8% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 474,7 miliarde lei au crescut în termeni nominali cu 19,4% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent.

• Schengen - spaţiu interzis pentru România şi Bulgaria

România nu a intrat în spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2023, în urma rezultatului votului din 8 decembrie din cadrul Consiliului Justiţie şi Afaceri Interne (JAI), unde votul obţinut a fost de 25 de voturi "pentru" şi 2 voturi "împotrivă". Austria s-a opus cu vehemenţă aderării României la spaţiul Schengen, motivând că există o problemă a migranţilor şi că "Schengen nu funcţionează", iar până când aceste probleme nu vor fi rezolvate, România şi Bulgaria nu trebuie acceptate în spaţiul Schengen. Cu toate acestea, Austria a susţinut aderarea Croaţiei.

Confrom ministrului de interne de la Viena, Gerhard Karner, circa 40% dintre migranţii care sosesc în Austria ajung acolo după ce au sosit iniţial cu avionul în Serbia, iar alţi 40% traversează România, Bulgaria, Serbia sau Ungaria pentru a ajunge în vestul Europei.

Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că opoziţia Austriei faţă de aderarea României la spaţiul Schengen este una "nedreaptă", iar ţara noastră merita un vot favorabil, având în vedere rezultatele misiunilor recente de evaluare ale statelor membre şi instituţiilor europene.

"Aderarea la Schengen este obiectivul nostru strategic şi nu ne vom opri până nu îl vom atinge", a declarat preşedintele Klaus Iohannis, după şedinţa Consiliului JAI din 8 decembrie.

"Toate statele au fost de acord să ne deschidă porţile pentru Schengen, cu o singură şi nejustificată excepţie, Austria. Unanimitatea nu a fost posibilă pentru că un singur stat membru a refuzat. Această decizie rămâne fundamentată pe alegaţii bazate pe cifre pe care România le-a probat clar ca fiind incorecte.(...) România va relua procesul de aderare la Schengen. Acesta rămâne obiectivul ţării noastre", a spus premierul Nicolae Ciucă.

Chestiunea Schengen a fost discutată adiacent de liderii europeni în cadrul şedinţei Consiliului European din 16 decembrie. La finalul şedinţei Consiliului European, preşedintele Klaus Iohannis a spus că au fost făcuţi "paşi în direcţia bună" privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. "Concluzia mea e simplă - toţi actorii au înţeles că avem o problemă care trebuie rezolvată", a menţionat şeful statului, adăugând că aşteptarea sa este ca România să intre în Schengen în cursul anului 2023.

Anterior summitului Consiliului European, Parlamentul European a organizat o dezbatere de consolare pentru România şi Bulgaria, în care toţi oficialii UE au susţinut încă o dată aderarea celor două state la spaţiul Schengen, lucru reiterat şi de Roberta Metsola, preşedintele Parlamentului European, în intervenţia pe care a avut-o ulterior, în cursul lunii decembrie, în Parlamentul României, cu prilejul vizitei oficiale efectuată în ţara noastră.