Defăimarea, infracţiune penală în Republica Srpska

Parlamentul sârb bosniac a adoptat joi o lege care incriminează defăimarea, decizie pe care opoziţia şi susţinătorii drepturilor omului o consideră drept o ameninţare la adresa libertăţii de exprimare, relatează AFP şi EFE, conform agerpres.ro.

Adoptarea acestei legi vine după o serie de alte iniţiative controversate ale liderului sârb bosniac Milorad Dodik, care alimentează tensiunile comunitare cu ameninţări secesioniste în ţara formată din două entităţi - Republica Srpska şi Federaţia Croato-musulmană, unite prin instituţii centrale slabe, după sfârşitul războiului intercomunitar din anii 1990.

Conform amendamentului adoptat joi, defăimarea este o infracţiune penală, pasibilă de o amendă între 1.000 şi 3.000 de euro.

Acesta anulează o decizie anterioară din 2011 a deputaţilor bosniaci de a dezincrimina defăimarea, care devenise delict civil.

Într-un comunicat comun, ONU, Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Consiliul Europei şi Uniunea Europeană au deplâns "un regretabil pas înapoi în ce priveşte apărarea drepturilor fundamentale şi subminează funcţionarea efectivă a democraţiei în Republica Srpska".

Ambasada SUA în Bosnia a avertizat la rândul ei joi că "cei care au introdus şi susţinut această legislaţie represivă au pus Republica Srpska pe calea autoritarismului".

Legea "ameninţă capacitatea cetăţenilor de a se exprima liber şi pe cea a presei independente de a raporta adevărul", a scris ambasada pe Twitter.

Deputata de opoziţie Zagorka Grahovac a reacţionat atenţionând că adoptarea noilor prevederi înseamnă "a face un pas înapoi (...) către un regim autoritar".

Înainte de vot, câteva sute de oameni s-au adunat în Banja Luka, capitala administrativă a Republicii Srpska, pentru a protesta împotriva acestei legi care, potrivit opoziţiei, urmăreşte să reducă la tăcere vocile critice.

Milorad Dodik a semnat recent două legi controversate, între care una vizând autoritatea Înaltului Reprezentant internaţional în Bosnia în această entitate sârbă bosniacă, unde acesta are puteri discreţionare care îi permit să anuleze sau să impună legi şi să revoce oficiali aleşi. A doua lege suspendă recunoaşterea de către entitatea sârbă bosniacă a hotărârilor Curţii Constituţionale a Bosniei-Herţegovina, care se aplică teoretic în întreaga ţară.

Statele Unite au reclamat că legea ce respinge autoritatea Înaltului Reprezentant încalcă Acordurile de la Dayton care au pus capăt războiului din fosta Iugoslavie (1992-1995).

Dodik, aliat al Kremlinului, este în conflict cu Înaltul Reprezentant internaţional în Bosnia, Christian Schmidt, care este responsabil cu supravegherea aspectelor civile ale acordurilor de la Dayton.